VECERNIA

Facere 31, 3-16

³ Atunci Domnul a zis către Iacov: «Întoarce-te în țara părinților tăi, în patria ta, și Eu voi fi cu tine!» ⁴ Trimițând, deci, Iacov a chemat pe Rahila și pe Lia la câmp, unde erau turmele, ⁵ Și le-a zis: «Văd eu că fața tatălui vostru nu mai e față de mine, ca mai înainte; dar Dumnezeul tatălui meu este cu mine. ⁶ Voi înșivă știți că am slujit pe tatăl vostru cu toată inima; ⁷ Iar tatăl vostru m-a înșelat și de zeci de ori mi-a schimbat simbria, Dumnezeu însă nu i-a îngăduit să-mi facă rău. ⁸ Când zicea el: Cele pestrițe să fie simbria ta, toate oile fătau miei pestriți; iar când zicea el: Cele negre să-ți fie de simbrie, atunci toate oile fătau miei negri. ⁹ Și așa a luat Dumnezeu toate vitele de la tatăl vostru și mi le-a dat mie. ¹⁰ Iată o dată, pe vremea când intrau în călduri oile, mi-am ridicat ochii și am văzut în vis; și iată că țapii și berbecii, care săreau pe capre și pe oi, erau albi, vărgați și bălțați. ¹¹ Iar îngerul Domnului mi-a zis în vis: «Iacove!» Și eu am răspuns: «Ce este?» ¹² Zis-a el: «Ridică-ți ochii și privește: toți țapii și berbecii, care sar pe capre și pe oi, sunt vărgați, pestriți și bălțați, căci am văzut toate câte ți-a făcut Laban. ¹³ Eu sunt Dumnezeul, Cel ce ți S-a arătat în Betel, unde Mi-ai turnat untdelemn pe stâlp și unde Mi-ai făcut făgăduință. Scoală deci acum, ieși din pământul acesta și mergi în pământul tău de naștere și Eu voi fi cu tine». ¹⁴ Atunci Lia și Rahila i-au răspuns și au zis: «Mai avem noi oare parte și moștenire în casa tatălui nostru? ¹⁵ Oare n-am fost noi socotite de el ca niște străine, fiindcă el ne-a vândut și a mâncat banii noștri? ¹⁶ De aceea, toată averea pe care Dumnezeu a luat-o de la tatăl nostru este a noastră și a copiilor noștri. Fă dar acum toate câte ți-a zis Domnul!» 

Pilde 21, 3-21

³ Făptuirea dreptății și a judecății este mai de preț pentru Domnul decât jertfa sângeroasă. ⁴ Ochii semeți și inima îngâmfată sunt sfeșnicul păcătoșilor. Aceasta nu este decât păcat. ⁵ Chibzuiala omului silitor duce numai la câștig, iar cel ce se zorește ajunge la pagubă. ⁶ Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deșertăciune trecătoare și lațuri ale morții. ⁷ Silnicia celor fără de lege se ține după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască dreptatea. ⁸ Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept. ⁹ Mai degrabă să locuiești într-un colț pe acoperiș, decât cu o femeie certăreață și într-o casă mare. ¹⁰ Sufletul celui fără de lege poftește răutatea, iar aproapele lui nu află milă în ochii lui. ¹¹ Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înțelepțește și când cel înțelept este dojenit, el câștigă în știință. ¹² Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbușește pe cei fără de lege în nenorocire. ¹³ Cine își astupă urechea la strigătul celui sărman și el, când va striga, nu i se va răspunde. ¹⁴ Un dar făcut într-ascuns potolește mânia și un plocon scos din sân, o mânie puternică. ¹⁵ Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima e pentru cei ce săvârșesc fărădelegea. ¹⁶ Un om care rătăcește de pe drumul înțelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morți. ¹⁷ Cel ce iubește veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul și miresmele nu se îmbogățește. ¹⁸ Nelegiuitul slujește ca preț de răscumpărare pentru cel drept și vicleanul pentru cel fără prihană. ¹⁹ Mai bine să locuiești în pustiu decât cu o femeie certăreață și supărăcioasă. ²⁰ Comori de preț și untdelemn (se găsesc) în casa celui înțelept, dar omul cel nebun le risipește. ²¹ Cel ce umblă în calea dreptății și a milei află viață, dreptate și mărire. 

Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah (culegere de versete alese)

Pomenirea dreptului cu laude și binecuvântarea Domnului peste capul lui. Fericit este omul care a aflat înțelepciunea și muritorul care a cunoscut priceperea; că mai bună este îndeletnicirea cu acestea decât visteriile de aur și de argint. Și mai scumpă este decât pietrele cele de mult preț; și tot ce este de preț nu este vrednic de ea. Pentru că lungimea de zile și anii vieții sunt în dreapta ei și în stânga ei bogăție și mărire. Că din gura ei iese dreptatea; legea și mila pe limbă le poartă. Deci ascultați-mă pe mine, o, fiilor, că lucruri de cinste vă voi grăi; și fericit este omul care va păzi căile mele. Că ieșirile mele sunt ieșiri de viață și vrerea se gătește de la Domnul. Pentru aceasta vă rog pe voi și pun glasul meu înaintea fiilor oamenilor. Că eu, înțelepciunea, am tocmit sfatul și știința și gândul eu l-am chemat. Al meu este sfatul și statornicia, a mea este priceperea și a mea este tăria. Eu iubesc pe cei ce mă iubesc pe mine, iar cei ce mă caută vor afla har. Înțelegeți dar cei fără de răutate chibzuiala și cei neînvățați puneți la inimă. Ascultați-mă pe mine că iarăși lucruri mărețe vă voi grăi. Și voi scoate din buzele mele cele drepte; că gâtlejul meu va învăța adevărul și buzele mincinoase sunt urâte înaintea mea. Cu dreptate sunt toate graiurile gurii mele, nimic nu este într-însele strâmb, nimic încâlcit. Toate sunt drepte pentru cei ce înțeleg și netede pentru cei ce află cunoștință. Că vă învăț pe voi adevărul, ca nădejdea voastră să fie în Domnul și să vă umpleți de Duh. 

Pilde 10, 32; 11, 1-12

³² Buzele celui drept cunosc bunăvoirea, iar gura păcătoșilor strâmbătatea.

¹ Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, și cântărirea dreaptă este plăcerea Lui. ² Dacă vine mândria, va veni și ocara, iar înțelepciunea este cu cei smeriți. ³ Neprihănirea poartă pe cei drepți, iar strâmbătatea prăpădește pe cei vicleni. ⁴ La nimic nu folosește bogăția în ziua mâniei; numai dreptatea izbăvește de moarte. ⁵ Dreptatea netezește calea celui fără prihană, iar cel fără de lege va cădea prin fărădelegea lui. ⁶ Dreptatea izbăvește pe cei drepți, iar cei vicleni vor fi prinși prin pofta lor. ⁷ La moartea omului drept rămâne nădejdea, iar la moartea celui păcătos piere nădejdea. ⁸ Dreptul scapă din strâmtorare, și cel fără de lege îi ia locul. ⁹ Făptuitorul de rele prăbușește cu gura pe aproapele lui, iar prin știința celor drepți va fi mântuit. ¹⁰ De propășirea celor drepți cetatea se bucură, iar când pier cei fără de lege ea tresaltă de veselie. ¹¹ Prin binecuvântarea oamenilor drepți cetatea merge înainte, iar prin gura celor nelegiuiți ajunge ruină. ¹² Cel nepriceput urgisește pe aproapele lui, iar omul cu bună-chibzuială tace. 

Înțelepciunea lui Solomon 4, 7-15

⁷ Cel drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de odihnă. ⁸ Bătrânețile cinstite nu sunt cele aduse de o viață lungă, nici nu le măsori după numărul anilor. ⁹ Înțelepciunea este la om adevărata căruntețe și vârsta bătrâneților înseamnă o viață neîntinată. ¹⁰ Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit și, fiindcă trăia între păcătoși, l-a mutat de pe pământ. ¹¹ A fost răpit, ca răutatea să nu-i schimbe mintea sa, înșelăciunea să nu-i amăgească sufletul. ¹² Căci vraja viciului întunecă cele bune și amețeala poftei schimbă gândul cel fără de răutate. ¹³ Ajungând curând la desăvârșire, dreptul a apucat ani îndelungați. ¹⁴ Sufletul lui era plăcut lui Dumnezeu, pentru aceasta Domnul S-a grăbit să-l scoată din mijlocul răutății. ¹⁵ Neamurile văd, dar nu pricep nimic și nu-și bat capul cu așa ceva, că adică harul lui Dumnezeu și mila Lui sunt cu aleșii Săi și că poartă grijă de sfinții Săi.