Prorocia lui Isaia 37, 33-38; 38, 1-6

 

³³ Pentru aceasta, așa zice Domnul către regele Asiriei: Nu va intra în această cetate și nu va arunca nici o săgeată. Nu va porni împotriva ei cu scut și nu o va înconjura cu valuri. ³⁴ Pe calea pe care a venit se va întoarce și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul. ³⁵ Apăra-voi cetatea aceasta și o voi scăpa pentru Mine și pentru David, sluga Mea!» ³⁶ Și a ieșit îngerul Domnului și a bătut în tabăra Asiriei o sută și cincizeci de mii; iar dimineața, la sculare, toți erau morți. ³⁷ Atunci Sanherib, regele Asiriei, a ridicat tabăra și a plecat și s-a oprit la Ninive. ³⁸ Și pe când el se închina în templul lui Nisroc, dumnezeul său, Adramelec și Șareser, feciorii lui, l-au lovit cu sabia și au fugit în ținutul Ararat. Iar în locul lui, a domnit fiul său Asarhadon.

¹ În vremea aceea Iezechia s-a îmbolnăvit de moarte. Și a intrat la el Isaia, fiul lui Amos, și i-a zis: «Așa grăiește Domnul: Pune rânduială în casa ta, că nu vei mai trăi, ci vei muri». ² Atunci s-a întors Iezechia cu fața la perete și s-a rugat Domnului: ³ «O, Doamne! Adu-ți aminte că am umblat înaintea Ta întru credincioșie și cu inimă curată, săvârșind ceea ce este plăcut înaintea ochilor Tăi!» Și a izbucnit Iezechia în hohote de plâns. ⁴ Și a fost cuvântul Domnului către Isaia, zicând: ⁵ «Du-te și spune lui Iezechia: Așa grăiește Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: Ascultat-am rugăciunea ta, văzut-am lacrimile tale, iată voi adăuga la viața ta încă cincisprezece ani ⁶ Și din mâna regelui Asiriei te voi izbăvi pe tine și cetatea aceasta și o voi ocroti».