Cugetare: Sfântul Policarp astfel le scrie Filipenilor despre preotul Valentin care căzuse în păcatul iubirii de arginți și care ascundea pentru sine banii cuveniți Bisericii:

 

„întristat este sufletul meu foarte din pricina lui Valentin care fiind odată presbiter împreună cu noi, și-a uitat rangul [preoțesc] cel dăruit lui de Domnul. De aceea vă rog, feriți-vă de necurata zgârcenie și rămâneți curați și drepți. Feriți-vă de orice rău. Căci cel care nu se poate stăpâni pe sine, cum va putea învăța pe alții să se stăpânească? Cel care cade în patima iubirii de arginți își întinează sufletul cu fărădelegea închinării la idoli și se numără cu păgânii.
Cine este cel care nu vede judecata lui Dumnezeu? Așa cum Sfântul Apostol Pavel ne învață: Au nu știți că sfinții vor judeca lumea? (I Cor. 6:2). Cu alte cuvinte, noi așa ceva nu am mai văzut niciodată printre voi, fllipenii, nici am mai auzit căci printre voi a dus Binecuvântatul și Marele Pavel o viață de nevoințe și despre voi grăiește el cu laudă la începutul epistolei celei de el scrise către voi, către voi, care îl cunoșteați pe Dumnezeu pe când încă noi, Policarp, încă nu-L cunoșteam, nici noi și nici locuitorii Smirnei.
Fraților, de aceea sunt întristat foarte din pricina lui Valentin și a soției lui. Mă rog lui Dumnezeu să le dăruiască pocăință. Dar voi, să nu-l socotiți ca pe un vrăjmaș, ci povățuiți-l ca pe un frate (2 Tes. 3:15), învățându-l să se îndrepte, ca pe un fiu risipitor ce se află în suferință, așa încât întreg trupul Bisericii să fie sănătos.