Viața Sfintei Cuvioase Platonida de la Argeș (fosta Despina Milița, soția Sfântul Voievod Neagoe Basarab)

 

​Sfânta Platonida s-a născut la anul 1485 și a primit din botez numele de Milița. Ea făcea parte din familia despoților sârbi Brancovici, care au dat mulți sfinți Bisericii Sârbe, între care despotul Ștefan și soția sa, Anghelina, și fiii lor, Ioan și mitropolitul Maxim, care a păstorit o vreme și în Țara Românească.

​Din aceeași familie avea să răsară, în Transilvania, Sfântul Mitropolit Sava, Mărturisitorul dreptei credințe. Milița a primit o creștere aleasă și a învățat științele vremii sale, iar părinții i-au insuflat iubire pentru Biserică și pentru Ortodoxie, povățuind-o să-și trăiască viața cu smerenie și credință în Dumnezeu. Milița a fost cunoscută și cu numele Despina, care însemna Doamnă sau fiică de despot.

​Deoarece Serbia căzuse sub otomani, iar familia Brancovici se afla sub stăpânirea regelui Ungariei, Milița a venit în Țara Românească împreună cu unchiul ei, ieromonahul Maxim, și cu bunica sa, Anghelina. În anul 1505, Milița s-a căsătorit cu Neagoe Basarab, cel ce avea să ajungă, în 1512, domn al Țării Românești.

​S-a spus despre ea că era „unul dintre cele mai curate chipuri de doamne române, foarte evlavioasă, iubind, ca și Neagoe, clădirile, juvaerele, cărțile prețioase; bună soție și duioasă mamă, ea nu-și dezmințea neamul înalt din care se cobora”. Și-a sprijinit soțul în lucrările sale de ridicare a unor lăcașuri sfinte și de alinare a celor săraci și greu încercați din popor.

​Se păstrează tradiția că, la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș, terminându-se banii din vistierie și lucrarea nefiind isprăvită, Doamna Milița și-a vândut din averea și din bijuteriile sale pentru a se desăvârși și împodobi casa lui Dumnezeu. De asemenea, a susținut împodobirea Mănăstirilor Bistrița și Vieroș. Tot ea a dăruit unor sfinte lăcașuri din Țara Românească, dar și din Serbia și Muntele Athos, unele veșminte și acoperăminte care se păstrează până astăzi, lucrate cu multă măiestrie.

​Doamna Despina Milița a fost mamă a orfanilor și scăparea celor apăsați. Îi cerceta pe cei bolnavi, îi hrănea pe cei flămânzi și adesea ieșea în taină din palatul domnesc pentru a duce alinare celor întristați.

​A născut și crescut în dreapta credință pe cei șase prunci ai săi: trei băieți și trei fete. Pe fiul cel mare, Teodosie, care era pregătit să urmeze la domnie, Despina l-a povățuit prin pilda vieții și prin cuvinte de îndemn, iar soțul ei a scris cunoscuta lucrare: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, în care tânărul moștenitor era sfătuit să urmeze o viață de virtute, plăcută lui Dumnezeu, și să aducă pace și bunăstarea poporului.

​În septembrie 1521, după moartea iubitului ei soț, Sfântul Neagoe, pe care l-a plâns cu post și rugăciune, Despina Milița ajuns regentă a țării, când fiul lor Teodosie a fost uns domn, deși era foarte tânăr. Acesta însă a murit în anul următor. Alungată de vitregia vremurilor, ea s-a retras pentru o vreme în Transilvania, la Sibiu, pentru ocrotirea celor două fete care i-au rămas în viață, Stana și Ruxandra.

​Răbdând multe dureri, tulburări și pierderea celor dragi, ea a înțeles că lumea este umbră și vis. De aceea, arzând de dorul Celui Preaiubit, Hristos Domnul, și-a închinat viața slujirii Lui și s-a îmbrăcat în chipul îngeresc, luând schima monahală cu numele Platonida în obștea monahală a Schitului Ostrov, pe care ea însăși l-a ctitorit, viețuind în aspre nevoințe, în pace și rugăciunea necontenită a inimii, după pilda bunicii sale, Sfânta Anghelina a Serbiei.

​Plină de Duhul lui Dumnezeu, Cuvioasa Platonida petrecea nopțile în priveghere, iar zilele în lucrare, cercetând pe celelalte surori și întărindu-le prin cuvântul blând și pilda vieții sale.

​A rămas neobosită în slujire, nelipsind de la pravilă și liturghii, deși trupul ei era slăbit de osteneli. La adânci bătrâneți, a fost cuprinsă de o boală molipsitoare și, întru răbdare și rugăciune, și-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, în ziua de 30 ianuarie 1554, iar trupul i-a fost așezat cu cinste în Mănăstirea de la Curtea de Argeș, pe care a ctitorit-o împreună cu soțul său, Sfântul Voievod Neagoe Basarab.

​A fost pomenită de generațiile următoare ca o binefăcătoare a neamului românesc și rugătoare înaintea lui Dumnezeu. Binecredinciosul domnitor Matei Basarab o amintea în hrisoavele sale ca luminata și întru fericire răposata străbuna noastră, Doamna Despina, iar poporul i-a păstrat amintirea cu evlavie din neam în neam.

​Pentru ale ei sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.

​Listă Bibliografică

• ​Biblia sau Sfânta Scriptură (Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă).
• ​Sinaxarul Bisericii Ortodoxe, Pomenirea Sfintei Cuvioase Platonida (Despina Milița) de la Argeș (30 Ianuarii).
• ​Nicolae Iorga, Doamne și domnițe din trecutul românesc, Editura Enciclopedică.
• ​Preot Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
• ​Dimitrie Onciul, Din istoria României: Epoca lui Neagoe Basarab, Editura Științifică.

​Autor: Teolog și jurnalist Daniel Caranda, Buzău

Data: 26 Septembrie 2026