Candela aprinsă și Praznicul Maicii Domnului
În vremurile de demult, un tânăr ucenic l-a întrebat cu nedumerire pe bătrânul său duhovnic:
— Părinte, de ce Biserica ne cheamă să prăznuim cu o zi înainte de Praznicul Adormirii Maicii Domnului? De ce nu așteptăm pur și simplu ziua cea mare a sărbătorii?
Bătrânul l-a privit cu blândețe, a luat o candelă din paraclis și un potir cu untdelemn curat, spunându-i:
— Vezi tu, fiule, când un împărat slăvit își anunță sosirea într-o cetate, cetățenii nu așteaptă clipa în care el trece pe porți pentru a începe curățenia și pregătirea. Ci cu mult timp înainte spală ulițele, împodobesc casele și aprind lumini, astfel încât la sosirea împăratului totul să strălucească.
Bătrânul a turnat untdelemn în candelă, a potrivit fitilul și a continuat:
— Înainte-prăznuirea este adunarea noastră în jurul candelei sufletului. Maica Domnului nu pleacă de la noi cu tristețe, ci se mută la Viață, dăruindu-ne nădejde. Ziua de dinaintea praznicului este timpul în care lepădăm mânia, ura și nepăsarea, turnând în inimile noastre untdelemnul rugăciunii și al înfrânării. Dacă nu aprindem candela sufletului înainte, lumina sărbătorii ne va găsi în întuneric. De aceea, Biserica ne cheamă astăzi să ne adunăm în biserici și să ne bucurăm, căci Maica Vieții se pregătește să ducă rugăciunile noastre direct înaintea Tronului Fiului Ei.
Tânărul a înțeles atunci că Înainte-prăznuirea nu este doar o zi din calendar, ci o poartă de pregătire duhovnicească prin care omul își deschide inima pentru a primi harul și ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu