II Corinteni 6, 1-10
Prochimen, glasul al 7-lea (Psalmul 98, 5)
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este.
Stih: Domnul împărățește: să se mânie popoarele. Șade pe heruvimi: să se cutremure pământul.
1 Fiind dar noi împreună-lucrători cu El, vă îndemn ca harul lui Dumnezeu să nu-l primiți în zadar; 2 căci zice: La vreme potrivită te-am ascultat și'n ziua mântuirii te-am ajutat; iată acum vremea potrivită, iată acum ziua mântuirii - 3 nimănui întru nimic dându-i noi prilej de poticnire, pentru ca slujirea noastră să nu fie defăimată; 4 dimpotrivă, întru toate înfățișându-ne pe noi înșine ca slujitori ai lui Dumnezeu: în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, 5 în bătăi, în temnițe, în tulburări, în osteneli, în privegheri, în posturi, 6 în curăție, în cunoștință, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în iubire nefățarnică, 7 în cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu; prin armele dreptății cele de-a dreapta și cele de-a stângaa, 8 prin slavă și necinste, prin defăimare și laudă; ca niște amăgitori, și totuși iubitori de adevăr; 9 ca niște necunoscuți, și totuși bine cunoscuți; ca niște muribunzi, și iată că trăim; ca niște pedepsiți, și totuși nu uciși; 10 ca niște întristați, dar pururea bucurându-ne; ca niște săraci, dar pe mulți îmbogățindu-i; ca unii care n'au nimic și pe toate le stăpânesc.
Aliluia, glasul 1 (Psalmul 73, 2)
Stih 1: Adu-Ți aminte de adunarea Ta, pe care ai câștigat-o de la început.
Stih 2: Iar Dumnezeu, Împăratul nostru mai înainte de veci, a lucrat mântuire în mijlocul pământului.

Comentarii
Trimiteți un comentariu