Pomenirea Sfântului Preacuviosului Părintelui nostru Chiriac, sihastrul

 

​El s-a născut în Corint, din părinții Ioan și Eudoxia. Tatăl lui, Ioan, a fost presbiter, rudenie a lui Petru, episcopul Corintului.

Din frageda lui tinerețe, Chiriac a fost hirotesit citeț al bisericii catedralei, de către episcop. Citind Sfintele Scripturi, Chiriac se minuna de Purtarea de Grijă a lui Dumnezeu, Care îi prea slăvește pe robii Lui adevărați și Care rânduiește mântuirea neamului omenesc.

​La vârsta de optsprezece ani, dragostea fierbinte pentru Dumnezeu l-a purtat pe tânărul Chiriac la Ierusalim. Acolo el a intrat în mânăstirea lui Eustorghie, bărbat dumnezeiesc, care l-a instruit întru îngereasca viețuire.

​După aceea, el a mers și l-a cercetat pe Sfântul Eftimie, care i-a prorocit că va ajunge un mare povățuitor de suflete. Acesta l-a îmbrăcat în schima monahală și l-a trimis la Sfântul Gherasim de la Iordan, unde Sfântul Chiriac a petrecut timp de nouă ani.

​După fericita adormire a Avvei Gherasim, el s-a reîntors la Mânăstirea Sfântului Eftimie, unde a rămas la tăcere timp de zece ani. Apoi, fugind de slava oamenilor, el a mers din loc în loc.

​În cele din urmă s-a sălășluit întru nevoințe la Mânăstirea Sfântului Hariton, unde și-a săvârșit și alergarea pământească, în vârstă fiind de una sută și nouă ani.

​Sfântul Chiriac a fost nevoitor vestit și făcător de minuni. El era mare la trup și foarte puternic și a rămas așa până la adâncă lui bătrânețe, în pofida celor mai aspre și de toată vremea postiri și privegheri. În pustie el a mâncat ani în șir numai verdețuri crude.

​El a fost un mare zilot al Ortodoxiei, dând pe față toate ereziile, mai cu seamă ereziile lui Origen.

​El a zis despre sine că în toate zilele vieții lui lumina soarelui nu l-a văzut mâncând, nici a apus fiind el supărat pe cineva.

​După pravila Sfântului Hariton, monahii mâncau numai o dată în zi, după apusul soarelui.

​Sfântul Chiriac a fost un mare luminător al Bisericii, Stâlp al Ortodoxiei, podoabă monahilor, puternic vindecător al bolnavilor și blând mângâietor al celor întristați.

​După o viață lungă întru care a folosit pe mulți, el s-a strămutat la locașurile veșnicei bucurii a Domnului său, la anul 557.

​Listă Bibliografică

• ​Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, Editura Egumenița.
• ​Chiril de Scitopolis, Viața Sfântului Chiriac Sihastrul (trad. din L. Clugnet / E. Schwartz).
• ​Sfântul Dimitrie al Rostovului, Viețile Sfinților pe luna Septembrie (Pomenirea Cuviosului Chiriac Sihastrul - 29 septembrie).
• ​Proloagele (Viețile Sfinților pe tot anul), Editura Episcopiei Romanului și Hușilor.
• ​Sinaxarul Mare al Bisericii Ortodoxe (Mineiul pe Septembrie), Editura IBMO, București.
• ​Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.

​Autor: Teolog și jurnalist Daniel Caranda, Buzău

Data: 29 Septembrie 2026