Cântare de laudă la Sfinții Apostoli Petru și Pavel

 

Învățați și neînvățați, dar aceiași în duhul,
Puternici ca îngerii în a Domnului iubire,
Petru cel simplu și Pavel cel mult învățat,
Erau amândoi luminați de al Duhului har.
Ei două lumânări aprinse au fost,
Candele nestinse,
Înalte și preafrumoase, ca stelele strălucind.

Ele pământul au străbătut cu a lor lumină,
De la oameni nimic cerând și pe veci îmbogățindu-i.

Ei mai săraci erau decât cei mai săraci,
Dar au îndestulat lumea;
Ei robi și întemnițați au fost, dar lumea au biruit.

Cu învățătura lui Hristos ei au îmbogățit lumea,
Și cu arme noi pe ea desăvârșit o au biruit.

Ei o au biruit cu smerenia și dumnezeiasca pace,
Cu fericita blândețe, cu rugăciunea, postirea
Și cu milostivirea cea de necuprins.

Când a vieții lor zbuciumată zi
S-a plecat spre zbuciumata seară,
Sângerosul Nero năpraznic capăt i-a pus.
Dar când Nero, al lumii dement conducător
Poruncit-a a Apostolilor moarte,
Lumea nu mai era a lui, ci a lor.
Iar ei prin moarte au dobândit împărăția.