REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Glasul 1 V iața ta s-a arătat temei al pocăinței și chip al blândeții, pildă de trezvie și de nepătimire asemenea cu'a îngerilor. Roagă'L pe Hristos Dumnezeul nostru, Părinte Ioan pentru sufletele noastre.

  ​Acest mare ascet și sfânt al Bisericii ortodoxe s-a născut lângă Sofia, în Bulgaria, în orașul Skrino, în timpul domniei țarului Boris. ​El s-a născut din părinți săraci dar foarte credincioși și plini de toată cuviința. După moartea părinților lui, Ioan s-a tuns monah și s-a retras în sihăstria unui munte, unde sălășluindu-se într-o peșteră a dus o viață de mari nevoințe. ​Acolo el a îndurat atacurile cumplite ale dracilor, atât ale celor nevăzuți, cât și ale slugilor lor văzute: oameni străini și ticăloși, tâlhari și propriile lui rudenii. ​La urmă el s-a strămutat în Muntele Rila și s-a sălășluit în scorbura unui copac. El s-a hrănit numai cu ierburi și cu păstăi de fasole care, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, au început să crească în apropiere de scorbura lui. ​Iarăși prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, timp de mulți ani Sfântul Ioan de la Rila nu a văzut nici o față de om; aceasta până când a fost descoperit de niște păstori care își căutau oile pierdute. Așa...

  ​Sfântul Ioan de la Rila, marele nevoitor duhovnicesc al Bisericii Ortodoxe Bulgare și Ocrotitorul Ceresc al națiunii bulgare, s-a născut în anul 876 în satul Skrino din ținutul Sredets [acum Sofia]. ​După ce a rămas orfan, băiatul a devenit cioban de vaci pentru a evita oamenii. Odată, bogătașul l-a bătut pentru că pierduse o vacă cu vițelul ei. Băiatul a plâns mult și s-a rugat ca Dumnezeu să-l ajute. Când a găsit vaca cu vițelul, apa în acel timp curgea mare și puternică în râul Struma. Tânărul cioban s-a rugat, și-a așezat propria cămașă zdrenețuită pe apă, a făcut semnul Crucii deasupra ei, a luat vițelul în brațe și a mers cu el, ca pe uscat, la celălalt mal al râului unde era vaca. ​Bogătașul, ascuns în pădure, s-a înfricoșat văzând această minune. L-a răsplătit generos pe tânăr, apoi l-a trimis din casa lui. Dăruindu-și lucrurile, băiatul și-a părăsit satul. Unde și când sfântul a primit tunderea monahală nu se știe. ​La început, el a trăit o viață ascetică pe vârful ...

  ​Prima dovadă că această icoană are un har deosebit a fost următoarea întâmplare: ​Într-o zi, un tânăr din Cipru a intrat în biserică să se închine. Îndreptându-se către icoană, Gheron Iosif a văzut deodată că fața Maicii Domnului strălucește. În același moment, o putere nevăzută l-a aruncat pe tânăr la pământ. Îndată ce și-a revenit, a mărturisit cu lacrimi părinților că era necredincios, disprețuind poruncile lui Dumnezeu și se ocupa cu vrăjitoria. Astfel, intervenția miraculoasă a Născătoarei de Dumnezeu l-a convins pe tânăr să-și schimbe viața și să devină un bun credincios. ​Această icoană are de la Dumnezeu și harul deosebit de a vindeca înfricoșătoarea boală a cancerului. Sunt cunoscute foarte multe cazuri de canceroși vindecați recent, după citirea acatistului sau a paraclisului Maicii Domnului „Pantanassa”. ​De asemenea, multe minuni au avut loc în ultimii ani în Rusia, după ce au fost duse – la cererea Patriarhului Moscovei – trei copii ale icoanei „Pantanassa”: una...

 

  ​Mergând de la o mănăstire la alta în tăcere și rugăciune neîncetată, Sfântul Gheorghe Lazăr – Pelerinul – a văzut într-o zi pe drum o piatră mare și colțuroasă de care mulți trecători se loveau. Cei mai mulți o ocoleau cârtind împotriva primarului sau a celor ce lăsaseră piatra acolo. Alții se împiedicau, cădeau și blestemau drumul și ziua în care plecaseră la cale. ​Văzând aceasta, Moșu Gheorghe s-a oprit, și-a plecat genunchii și, fără să spună niciun cuvânt de judecată împotriva nimănui, s-a apucat să urnească piatra grea din cale. Cu palmele bătătorite de metanii și de muncă, a împins piatra până când a dat-o la marginea drumului, lăsând calea curată și lină pentru toți cei ce aveau să treacă mai departe. ​Un tânăr care îl privea de departe l-a întrebat: — Moșule, de ce te-ai ostenit atât pentru un drum pe care s-ar putea să nu mai treci niciodată, în loc să-i lași pe cei ce au pus piatra sau pe cei plătiți să o strângă? ​Sfântul i-a răspuns cu blândețe, privind spre ce...

                  Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilință mărturisesc că în toată ziua păcătuiesc împotriva dragostei Tale celei dumnezeiești. Așadar, astăzi, pentru că este luni și începutul săptămânii, mă rog milostivirii Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie și cele fără de voie și-mi ajută să pun început bun și să mă îngrijesc de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la răstignirea Ta. O, Doamne, astăzi îți încredințez sufletul, trupul și voia mea, rugându-Te să se săvârșească întru mine voia Ta, după bună plăcerea Ta. Pedepsește-mă, Doamne, după îndurările Tale, în această lume, și nu în cealaltă viață. Și iartă pe cei vii și pe cei răposați, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, și pe toți ne învrednicește de Slava Ta în Rai.  Spre aceasta pun mijlocitori pe Sfinții Tăi Îngeri, către care zic: o, cereștilor slujitori și păzitori ai oamenilor, vouă mă închin și vă mulțumesc pent...

  T emeliile sfinte, întărite de Duhul Sfânt al Mănăstirii Văratec, în cântări să le lăudăm, lăcașul liniștirii cel curat, Nazaria, ca stareța dintâi, și smerita Olimpiada, cea de Hristos la tronul Său înălțată, și cum mult iubitoarea de săraci, Safta, limanul bolnavilor, care preaminunat a împodobit lăcașul Domnului.

  ​Viața schimonahiei Nazaria a fost din început înconjurată de necazuri și ispite. Era de loc din Brașov. Mai întâi a fost căsătorită și a născut doi copii. Apoi, murindu-i soțul, a rămas din tinerețe văduvă. Nu după mulți ani, cu voia lui Dumnezeu, i-au murit și copiii. Rămânând singură și dorind să slujească lui Hristos, a intrat în nevoința vieții călugărești. Mai întâi a petrecut în Schitul Scânteia din Vrancea, unde a fost făcută rasoforă cu numele de Natalia. Apoi se mută la Schitul Bonțești. Aici primi marele și îngerescul chip sub numele de Nazaria. ​Dorind o nevoință duhovnicească mai înaltă, schimonahia Nazaria a venit în ținutul Neamț, la Schitul Pârâul Carpenului–Pipirig. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul, care a strămutat obștea de aici la Schitul Durău, sub Muntele Ceahlău, unde luă ființă o renumită sihăstrie de călugărițe. La Durău s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile, în tăcere, în post, în rugăciune și ascultare, devenind egumenă a ace...

  ​Icoana Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Peșterile Kievului este una dintre cele mai vechi icoane din Biserica Ortodoxă. Maica Domnului a încredințat-o celor patru arhitecți bizantini, care în 1073 au adus icoana Sfinților Antonie și Teodosie din Peșteri. Arhitecții au ajuns la peștera monahilor și au întrebat: „Unde vreți să construiți biserica?" Sfinții au răspuns: „Mergeți, Domnul va arăta locul." ​„Cum se face că voi, care sunteți pe cale să muriți, încă nu ați desemnat locul?" se minunau arhitecții. „Și ne-au dat mult aur." Atunci monahii i-au chemat pe toți frații și au început să-i interogheze pe greci, spunând: „Spuneți-ne adevărul. Cine v-a trimis și cum ați ajuns aici?" ​Arhitecții au răspuns: „Într-o zi, când fiecare dintre noi dormea în propria sa casă, tineri frumoși au venit la noi la răsăritul soarelui și au spus: «Împărăteasa vă cheamă la Vlaherne.» Am ajuns cu toții în același timp și, întrebându-ne unii pe alții, am aflat ...

 

      Ziua duminicii îmi aduce aminte de atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om. Ție, deci, iubitorule de oameni, Doamne, mă închin și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari pe care le-ai făcut și le faci tuturor făpturilor Tale. Inima mi se bucură când stau și cuget cum că Tu Însuți ești Dumnezeu sfânt, atotînțelept, atotputernic, necuprins, încât nicio bunătate și nicio mărire nu-Ți lipsește. Tu ești Unul Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Te slăvesc, Ție mă închin și-Ți slujesc pururea, cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte sfinte, milostivește-Te spre noi! O, binecuvântat Fiu al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-mi darul și acoperământul Tău! Multmilostive Stăpâne, rogu-Te, șterge păcatele mele cele multe, după mulțimea îndurărilor Tale. Mulțumescu-Ți cu toată inima mea pentru bunătățile ce-mi trimiți în toate zile...

  Stând în fața voastră, sfinților martiri, Înalț rugăciune cu smerenie și mulțumire, Pentru credința voastră cea mărturisită prin suferință, Vă rog, mijlociți la Dumnezeu pentru noi! Aduceți pacea în sufletele noastră tulburate, Întăriți-ne în fața ispitelor și greutăților vieții, Să fim neclintiți în credința noastră creștină, Luminați-ne cărarea spre mântuire. Ocrotiți familiile noastre și poporul nostru, Revărsați binecuvântarea voastră peste toate și peste toți, Ca, prin sfintele voastre rugăciuni, să ajungem la viața cea veșnică. Autor, teolog și jurnalist Daniel Caranda, Orșova, 16 august 2005.

  D reapta credință, blândețea și dreptatea le-ai dobândit din pruncie și ai fost soție înțeleaptă voievodului martir Constantin, ziditoare de lăcașuri sfinte și îndelung-răbdătoare în multe suferințe, Sfântă Doamnă Marie, cu toți Sfinții Brâncoveni roagă-te Domnului pentru noi.

  ​ O frumoasă poveste de dragoste ​Data nașterii sale nu se cunoaște cu siguranță; cele mai multe variante o așază undeva în jurul anului 1661. Tatăl ei a fost postelnicul Neagoe, iar bunicul ei a fost Antonie din Popești, domn al Țării Românești. ​Botezată Maria și alintată Marica, i s-a dus vestea de foarte tânără că este frumoasă, cu știință de carte, cuminte, cuviincioasă, foarte gospodină și chibzuită. ​Originar din Brâncoveni, județul Romanați, lângă Olt, Constantin era, pe linie maternă, descendent al Cantacuzinilor, veche familie care a dat un împărat al Constantinopolului. Pe linie paternă, era descendent al Craioveștilor și înrudit cu Basarabii, familia întemeietoare a Țării Românești. ​Marica era frumoasă, cuminte și chibzuită, iar Constantin era deștept, educat și bogat. S-au căsătorit în 1674, trăind o frumoasă poveste de dragoste cu ecouri în Veșnicie. ​La data căsătoriei, Marica avea în jur de 13-14 ani, dar vârsta nu a împiedicat-o să se ridice la nivelul cer...

  Glasul 8 Podobia: Apărătoare Doamnă... D e stăpânia trecătoare lepădându-vă, Împărăţia nestricată, Voievozilor, aţi luat de la Stăpânul muceniceşte; pe Acela arătaţi-L, Brâncovenilor, îndurat celor ce strigă cu evlavie: Bucuraţi-vă, de Hristos iubitorilor.

  S finte Mucenice Brâncovene Constantine, Dumnezeu te-a uns ca să călăuzești destinele neamului tău printre stâncile prăpăstioase ale vremii. Domnul te-a chemat să sporești slava Bisericii Ortodoxe, de la noi și de pretutindeni, cu darurile pe care numai puterea Celui de sus le-a pus întru a ta chivernisire. Tu te-ai rugat Bunului Dumnezeu pentru statornicirea în dreapta credință, dimpreună cu fiii tăi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul tău Ianache. Tu ai primit cununa sfântă a muceniciei, cu fiii tăi. Ne rugăm ție în fața icoanei tale și cerem să duci la Părintele Ceresc rugăciunile noastre smerite, ca să ne izbăvească de durerile cele amare abătute de atâtea ori asupra noastră, să ne ocrotească de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi. Să dăruiască sănătate tuturor fiilor neamului românesc, pace lumii, liniște în sufletele și casele noastre; să ne țină în dreapta credință a Bisericii noastre cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostol...

  O , Sfinților martiri Brâncoveni, care, prin înțelepte osteneli, comoară sfintei și dreptei credințe până în sfârșit o ați păzit, și de la Împăratul slavei, Hristos Dumnezeu, nevestejită cunună mucenicească ați primit! Ce graiuri vom îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult-râvnitoarea voastră viață, de buni iconomi și credincioase slugi ale Preasfintei Treimi, precum și sfârșitul vostru vitejesc, de adevărați eroi ai Ortodoxiei, prin care v-ați făcut priveliște de multă mirare oamenilor și îngerilor? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea, ca unii ce suntem îngreuiați de multe, mari, grele, și nepocăite păcate, și nimic bun nu aflăm întru noi, care să ne apropie de evlavioasele voastre lucrări și de sfintele voastre virtuți, și să ne dea o cuvioasă îndrăzneală, spre a îndrepta către voi, cu bună nădejde, smerita noastră rugăciune. Dar unde și către cine vom putea alerga, dacă nu către Atotputernicul și Atotștiutorul Dumnezeu, Cel minunat î...

  Troparul Sfinților Martiri Brâncoveni L a Mucenicii lui Hristos cei preavrednici, la solitorii pentru noi către Domnul, la ceata Brâncovenilor căzând să strigăm: o, Prealăudaţilor, lui Hristos Împăratul pururea rugându-vă, pomeniţi-ne pururi, toată urzeala şarpelui stricând, cea îndreptată asupra Bisericii. Canonul G las 8 Cântarea 1 I rmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. S tih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi! L ăsând stăpânia cea de aici şi mărturisindu-L pe Stăpânul Cel răstignit, cununa cerească aţi luat-o şi mijlociţi pentru noi, Brâncovenilor. S tih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi! P rin ungerea cea de la Dumnezeu, pe pământ supuşii şi Biserica ţi-ai păzit; la fel, Constantine, şi din ceruri nevătămaţi, Mucenice, păzeşte-ne. S tih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. D e slava lumească v-aţi lepădat, slava nezidită dobândind-o de la ...