Sfântul Ghelasie de la Râmeț
Sfântul Ghelasie a fo
st egumenul Mănăstirii Râmeț din Transilvania. Trăise ca pustnic lângă pârâul Râmeț și i-a fost dat harul de a face minuni.
Sfântul postea în zilele de lucru, mâncând doar sâmbăta și duminica, iar singura sa hrană era Euharistia. În timpul zilei își îndeplinea ascultările monahale, iar noaptea priveghea.
Sfântul Ghelasie era Părintele duhovnicesc al multor pustnici de pe Muntele Râmeț, pe care îi vizita în timpul Postului Mare. Vindeca bolnavii și scotea demonii din cei posedați. Se spune că un izvor de apă a apărut prin sfintele sale rugăciuni.
Ultimii săi ani i-a petrecut ca episcop și a plecat la Domnul după multe osteneli pentru turma sa.
Sfântul Ghelasie a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992.
Repere biografice și bibliografice
- Actul de canonizare al Bisericii Ortodoxe Române (1992): Documentul oficial prin care Sfântul Sinod a proclamat canonizarea Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeț, stabilind data sa de prăznuire pe 30 iunie.
- Cronica istorică a Mănăstirii Râmeț (județul Alba): Izvor local și ecleziastic ce păstrează mărturiile legate de viața de sihăstrie a sfântului, stăreția sa, descoperirea izvorului tămăduitor și păstrarea sfintelor sale moaște.
- Patericul Românesc: Lucrări de hagiografie națională care detaliază asceza aspră a Sfântului Ghelasie (ajunarea din timpul săptămânii și hrănirea cu Sfânta Împărtășanie), rolul său de povățuitor al sihaștrilor din Munții Apuseni și lucrarea sa ca ierarh transilvănean.
- Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române: Textul liturgic rânduit în Mineiul pe Iunie, care consemnează minunile, vindecările de demonizați și păstoria duhovnicească a sfântului ierarh.

Comentarii
Trimiteți un comentariu