Cântare de laudă la Sfântul Mucenic Vatslav, regele cehilor

 

Dintr-o rea mamă rod bun a răsărit,
Acela a fost Vatslav, lui Dumnezeu Plăcut.

Din reaua lui mamă doar trupul a luat,
Dar din bunică, lumină, credință și nădejde.
Căci Ludmila, slăvita și cucernica bunică,
Grijit-a de creșterea lui Vatslav, nepotul ei.

El a crescut ca un crin înmiresmat,
Împodobindu-se pe sine cu nevinovăția.

El rege peste poporul lui a fost,
Și poporul s-a bucurat întru dânsul:
Cinstindu-l pe rege, ei au cinstit pe Hristos.

Dar drăcescul dușman niciodată nu doarme.
El curse țese, neîncetat.
Așa sfătuit-a pe-al lui Vatslav bun frate,
Pe Boleslav, contra fratelui său.
„Al meu cap pentru ce-l voiești, frate? "
A întrebat Vatslav murind, fără să primească răspuns.

Dar criminalul nu a scăpat de a Domnului pedeapsă.
Sufletul lui Vatslav la Domnul Cel Preaînalt
A suit, la Domnul Cel cinstit și iubit
în viață de dânsul.

El cu Sfânta Ludmila pentru poporul lui se roagă,
Ca întru credință să se întărească și el.

Sfântul Vatslav acum în ceruri
Cu îngerii se veselește,
Și de îngerească frumusețe strălucește.