Pomenirea Sfântului Leon, episcopul Cataniei

 

La poalele muntelui vulcanic Etna, ce se află în orașul Catania, a trăit Sfântul Leon, păstor bun și milostiv învățător al poporului. El se îngrijea pururea de bolnavi și de săraci. Râvna lui pentru credință era la fel de mare ca milosteniile lui către năpăstuiții vieții.
Dar în Catania și-a făcut la un moment dat apariția vrăjitorul Heliodor, care a început să înșele poporul cu închipuiri, ducând la pierzanie mai ales mult tineret.
Odată acest Heliodor a intrat în biserică la ceasul săvârșirii Sfintei Liturghii și a început să lucreze vrăjitorii obscene. Sfântul Leon s-a apropiat de el, l-a legat cu unul din capetele omoforului său și l-a dus la piața orașului. Acolo a poruncit să se facă un foc mare și când vâlvătaia a fost sus, el a intrat în ea și l-a tras și pe Heliodor după dânsul. Heliodor a fost ars cu desăvârșire, pe când Sfântul a ieșit din foc nevătămat.
Toți cei care fuseseră mai înainte înșelați și vrăjiți de Heliodor și care îl aveau ca pe un dumnezeu, au fost rușinați.
Milostivul și zelosul Leon a ajuns cunoscut în toată țara ca făcător de minuni, care prin darul lui îi ajută pe oameni și îi scoate din nenorociri.
Când Sfântul Leon și-a săvârșit alergarea cea pământească, el s-a strămutat la locașurile cele cerești, iar din sfintele lui moaște a început să curgă mir bineînmiresmat. El s-a săvârșit în veacul al optulea.