Luna august în 31 de zile: pomenirea punerii în sfânta raclă a cinstitului Brâu al Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei, în cinstita ei casă din Constantinopol, și a minunii ce s-a făcut atunci, acolo

 

​Încă din cele dintâi timpuri, creștinii au arătat multă evlavie pentru orice fel de lucruri, care au avut vreo legătură cu Mântuitorul Hristos, cu Maica Domnului său cu Sfinții Săi (Fapte 19, 12). Ei au păstrat cu scumpătate asemenea semne sfinte și le ascundeau cu grijă în vremuri de restriște. Multe s-au pierdut și pierdute au rămas până în ziua de astăzi, dar, altele s-au aflat și, în vremuri de liniște, au fost așezate în locuri de cinste, iar, uneori, s-au ridicat biserici pentru păstrarea și cinstirea lor.

​Așa s-a întâmplat, bunăoară, cu "Veșmântul Maicii Domnului" cu "cinstitul ei Omofor", cu Brâul Maicii Domnului", cu moaștele a sute și mii de Mucenici și cu atâtea altele, de acest fel, aducătoare aminte despre cei ce au mărturisit, de-a lungul vremurilor, credința noastră veche și mereu nouă, în Iisus Hristos, Domnul nostru.

​Cinstitul Brâu al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, pe care-l pomenim astăzi, a fost adus, de la Ierusalim, la Constantinopol, așezat într-o raclă de aur, cu pecetluire împărătească, și a fost pus în biserica pe care dreptcredinciosul împărat Teodosie cel Tânăr o zidise, cu hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la locul ce se numea Halcopratia, adică târgul de aramă. După mulți ani, pe vremea împărăției lui Leon cel Înțelept (886-912) soția acestuia, Zoe împărăteasă, era supărată de duhul cel necurat, iar împăratul și rudeniile lui erau în mare mâhnire și se făceau multe rugăciuni către Dumnezeu, pentru împărăteasa, care pătimea. Și i s-a arătat ei o dumnezeiască vedenie, spunându-i că, dacă se va pune pe dânsa Brâul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, va lua tămăduire.

​Împărăteasa a spus acest vis bărbatului său, împăratului Leon, iar el, a rugat, îndată, pe patriarh pentru aceasta. Și, dezlegând pecetea, au deschis racla și s-a aflat, întreg, cinstitul Brâu al Preacuratei, întru nimic vătămat de trecerea vremii. Și l-au sărutat pe el cu evlavie. Iar, când patriarhul l-a întins deasupra împărătesei, aceasta, îndată a scăpat de chinuirea diavolească și a câștigat tămăduire desăvârșită de boala ei. Atunci, toți, cu bucurie, au preamărit pe Hristos Dumnezeu și pe Preacurată Maica lui, cântând cântări de mulțumire. Iar cinstitul Brâu, fiind pus în aceeași raclă de aur, a fost pecetluit cu pecete împărătească. Și s-a așezat prăznuirea de astăzi, în cinstea Binecuvântatei Născătoare de Dumnezeu, spre aducerea aminte a minunii ce s-a făcut atunci de sfântul său Brâu, cu darul Preacuratei și cu milostivirea Celui ce S-a născut dintr-însa, al lui Hristos, Dumnezeul nostru.

​Repertoriu bibliografic și temeiuri istorico-bisericești

• ​Cărți de slujbă și vieți ale sfinților
  • ​PROLOAGELE – Volumul al doilea (lunile martie-august), Ediția a II-a, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova / Editura Institutului Bibliologic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București (Lecturi și învățături la ziua de 31 august: Pomenirea punerii în sfânta raclă a cinstitului Brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu).
  • ​Sinaxarul Bisericii Ortodoxe – Pomenirea punerii în raclă a cinstitului Brâu al Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei (31 august).
  • ​Menaiul pe August – Slujba și Tâlcuirea Punerii în raclă a Cinstitului Brâu al Maicii Domnului.