Icoana Maicii Domnului „Madona Dudu” de la Craiova

 

​Pe locul bisericii unde se află astăzi icoana Maicii Domnului se afla o movilă de pământ numită „Dealul Livezii”, căci era acoperită cu o livadă bogată peste care trona un dud secular, sădit acolo înainte ca Mihai Viteazu avea să fie ban al Craiovei. În această livadă obișnuia să își petreacă după-amiezile un negustor al locului care era privit de craioveni ca fiind cam avar.

​Într-o asemenea zi de vară, plimbându-se negustorul pe sub arborii umbroși ai livezii, zări dintr-o dată o lumină strălucitoare printre ramurile dudului. Crezând că pricina este soarele, își îndreptă gândul în altă parte. Însă în zilele următoare întâmplarea se repetă, sfârșind prin a-i stârni curiozitatea, căci se urcă în copac și mare îi fu mirarea când află acolo o frumoasă icoană a Maicii Domnului. Minunat peste măsură, luă icoana la dânsul acasă, așteptând după obiceiul de atunci să treacă 3 zile să vadă dacă cineva a pierdut această icoană, însă nimeni nu veni la dânsul.

​Uitându-se la dânsa, se gândi că o poate vinde și scoate câștig mărișor din vânzarea ei, deci dădu veste printre mușterii din piață că vinde o icoană. Când se înfățișă un doritor, negustorul veni acasă să ia icoana și mare îi fu mirarea când nu o mai află. Spre sfârșitul verii, pe când odihnea sub dud, zări din nou acea strălucire și suindu-se în copac află icoana dispărută. De data asta, o luă și merse cu ea direct la târg pentru a o vinde, însă când desfăcu acolo desaga, nici urmă de icoană. Înfricoșat, spuse tuturor despre întâmplarea asemănătoare prin care trecuse cu ceva timp în urmă. De data asta, răspândindu-se vestea icoanei minunate, negustorul merse dimpreună cu mai mulți oameni iară la dud și mare le fu mirarea când o aflară în copac.

​Atunci, clucerul care avea livada, se jură dinaintea tuturor că va ridica o bisericuță de lemn pentru adăpostirea icoanei minunate. Astfel, dudul secular căzu sub secure, iar din lemnul său se ridică o bisericuță smerită și primitoare unde așezară cu bucurie icoana ca pe un odor de mult preț.

​Cu timpul, se ridică biserică de piatră, iar icoana nu a încetat să înmulțească minunile săvârșite, tămăduind bolnavi în stare gravă și alinând multe suferințe ale oamenilor.

​În anul 1778, un argintar de la Sibiu a cărui fiică, prin harul icoanei, se ridicase de pe patul de moarte, dărui frumoasa ferecătură care se vede și astăzi.

​În anul 1801, în vremea unei nemiloase năvăliri turcești care incendie o treime din târgul Craiovei, singurul odor rămas nevătămat de flăcări fu icoana Maicii Domnului.

​Apoi, după câțiva ani, în vremea unui cutremur devastator, care săvârși multe și mari pagube târgului, icoana fu găsită sub dărâmături, fără nici cea mai mică zgârietură.

​Înmulțindu-se tămăduirile săvârșite de icoană și mulțimea pelerinilor, epitropii bisericii ridicară un azil pentru bolnavi, cunoscut ca „Ospiciul Madona”, unde erau găzduiți mai mult pe cei cu mintea bolnavă.

​Cu timpul, apăru obiceiul ca înainte de a porni în pelerinaj, credincioșii să comande la un fierar să toarne în metal prețios partea corpului ce era bolnavă și pentru care aduceau rugăciuni Maicii Domnului și pe care o lăsau bisericii. Cu timpul, se strânseră mormane impresionante de astfel de danii care fură vândute, iar din banii aceia se ridică actuala biserică, a cărei ridicare dură aproape jumătate de veac. Este cu neputință a cuprinde mulțimea minunilor săvârșite de icoana Maicii Domnului. La acestea se adaugă belșugul de pace și mângâiere pe care toți ce i s-au închinat au simțit-o coborând peste sufletele lor.

​Repertoriu bibliografic și temeiuri istorico-bisericești

• ​Documente și Istoriografie Bisericească
  • ​Arhiva Bisericii Madona Dudu din Craiova (Documente privind istoricul schitului inițial și construcția catedralei).
  • ​Istoria Bisericii Ortodoxe Române – Istoricul locașurilor de închinare din Oltenia și reperele pelerinajelor mariologice.
  • ​Analele Olteniei – Monografia istorică a bisericilor craiovene și evenimentele de la 1801.
• ​Sursă online de documentare
  • ​Portalul de spiritualitate și hagiografie: sfintisiicoane.wordpress.com