Pilda celor două traiste

 

​Se spune că un pustnic bătrân a fost întrebat de un ucenic: „Părinte, de ce unii oameni se pocăiesc repede, iar alții rămân încremeniți în păcat, deși văd că viața li se ruinează?”

​Bătrânul i-a răspuns:

„Fiecare om poartă la gât două traiste. Una atârnă în față, pe piept, iar cealaltă în spate. În traista din față, omul pune greșelile aproapelui său; pe acestea le vede mereu, le numără și le judecă. În traista din spate, omul își pune propriile greșeli. De aceea, pe acelea nu le vede niciodată.”

​„Când se produce schimbarea, Părinte?” a întrebat ucenicul.

​„Schimbarea începe în clipa în care omul are curajul să rotească traistele,” a răspuns pustnicul. „Când își pune propriile păcate în față, spre a le plânge, și aruncă greșelile aproapelui în spate, atunci Dumnezeu îi dă puterea să se ridice din orice prăpastie.”

​Minunea Icoanei „Potirul Nesecat” (Inepuizabil)

​Istoria acestei icoane este ea însăși o minune care a avut loc în Rusia, în anul 1878.

​Chemarea din vis

​Un soldat în rezervă din provincia Tula suferea cumplit de patima beției. Deși își cheltuise toată pensia și ajunsese atât de bolnav încât nu mai putea merge, târându-se în patru labe, el nu se putea opri din băut. Într-o noapte, i s-a arătat în vis un bătrân cu chip luminat (Sfântul Varlaam din Serpuhov), care i-a poruncit:

​„Mergi în orașul Serpuhov, la mănăstirea Vladychny, unde se află icoana Maicii Domnului «Potirul Nesecat», și cere să se facă un acatist în fața ei.”

​Căutarea anevoioasă

​Fără bani și cu picioarele paralizate, omul a pornit la drum în genunchi și sprijinit în cârje. Ajuns cu greu la mănăstire, i-a rugat pe monahi să slujească în fața icoanei menționate. Însă, spre mirarea tuturor, nimeni din mănăstire nu auzise de o icoană cu acest nume.

​După lungi căutări, un paraclisier a găsit o icoană veche, prăfuită, ce stătea pe un coridor, pe spatele căreia scria: „Potirul Nesecat”. În icoană, Pruncul Iisus este pictat stând în picioare într-un potir (potirul Sfintei Împărtășanii), simbolizând faptul că harul lui Dumnezeu este o hrană care nu se termină niciodată.

​Vindecarea deplină

​După săvârșirea rugăciunii, s-au petrecut două minuni simultan:

1. ​Soldatul s-a ridicat pe picioarele sale, fiind complet vindecat de paralizie.
2. ​Patima băuturii a dispărut instantaneu, acesta simțind o repulsie totală față de alcool.

​Vestea s-a răspândit rapid, iar de atunci, mii de oameni care suferă de dependențe (alcool, droguri, jocuri de noroc) își găsesc alinarea și vindecarea rugându-se în fața acestei reprezentări a Maicii Domnului.

​Gândul zilei: „Adevărata libertate nu este puterea de a face tot ce vrei, ci puterea de a nu fi sclavul propriilor slăbiciuni.”

— Autor: teolog și jurnalist Daniel Caranda