Pomenirea Sfântului Sinod al II-lea Ecumenic (381 d.Hr.)
Acest Sfânt Sinod Ecumenic a fost convocat în timpul domniei binecredinciosului împărat Teodosie cel Mare, la Constantinopol, în anul 381. Scopul său a fost apărarea dogmei ortodoxe despre Duhul Sfânt și anatematizarea lui Macedonie, fost patriarh al Constantinopolului.
Fundamentarea patristică și istorică:
Erezia pnevmatomahă a lui Macedonie, care susținea că Duhul Sfânt este o creatură, nu un Ipostas Dumnezeiesc, a fost combătută de cei 150 de Sfinți Părinți adunați la Constantinopol. Aceștia au invocat învățătura Sfinților Părinți anteriori și textul Sfintei Scripturi, demonstrând că Duhul Sfânt este de o ființă cu Tatăl și cu Fiul.
Părinții Sinodului au arătat prin scrierile lor – în special prin contribuțiile Sfântului Grigorie de Nazianz (Teologul) și ale Sfântului Grigorie de Nyssa – că, dacă Duhul Sfânt nu ar fi Dumnezeu, îndumnezeirea omului nu ar fi posibilă. În baza acestei autorități patristice, sinodul a completat Simbolul de Credință (Crezul) cu articolele esențiale despre Duhul Sfânt, mărturisindu-L ca Domn și de Viață Făcător, Cel care împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și mărit.
Sursa: Viețile Sfinților.
Text revizuit și îngrijit de teologul și jurnalistul Daniel Caranda: http://revistaviataspirituala.blogspot.com

Comentarii
Trimiteți un comentariu