Femeile care au sfințit istoria: Cine sunt cele 16 figuri emblematice canonizate de Patriarhia Română în 2026?

 

Anul 2026 marchează un capitol fără precedent în istoria Bisericii Ortodoxe Române. Sub egida „Anului Comemorativ al Sfintelor Femei”, Sfântul Sinod a oficializat canonizarea a 16 femei românce — de la doamne de neam domnesc și mame de ierarhi, până la monahii smerite și mărturisitoare din temnițele comuniste. Această decizie reprezintă o recunoaștere a rolului fundamental pe care femeia l-a avut în păstrarea credinței și a identității naționale.

O listă a demnității și credinței: Cine sunt noile sfinte?

Printre cele 16 figuri remarcabile, regăsim femei a căror viață a fost un exemplu de jertfă și devotament:

 * Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (1661-1729): Soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. După martiriul soțului și al celor patru fii la Constantinopol, ea a dat dovadă de o tărie incredibilă, reușind să recupereze moaștele familiei și să continue ctitoriile soțului ei. Este cinstită pe 16 august.

 * Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487-1554): Cunoscută în istorie ca Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab. După moartea soțului, s-a retras în monahism, devenind un model de rugăciune și smerenie. Este cinstită pe 26 septembrie.

 * Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (1806-1833): Născută sub numele de Filofteia Antonescu, a fost mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Viața ei dedicată lui Dumnezeu a influențat decisiv drumul spiritual al fiului său. Este prăznuită pe 12 aprilie.

 * Sfânta Anastasia Șaguna (1785-1836): Mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna. A rămas văduvă de tânără și s-a dedicat creșterii fiului său în spiritul ortodoxiei, înfruntând presiunile de prozelitism ale epocii.

 * Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908-1949): Evloghia Țârlea a fost o monahie care a suferit martiriul în perioada prigoanei comuniste, rămânând neclintită în mărturisirea lui Hristos. Este cinstită pe 19 decembrie.

 * Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906-1971): Blandina Gobjilă, învățătoare de profesie, a fost deportată timp de 15 ani în Siberia pentru credința sa. Reziliența ei spirituală a transformat-o într-o „sfântă a închisorilor”.

 * Sfânta Magdalena de la Mălainița (1895-1962): Măndălina Cătălinici, o figură luminoasă din Timocul sârbesc, care a luptat pentru păstrarea identității românești și a credinței ortodoxe sub regimuri ostile. Este cinstită pe 15 octombrie.

 * Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (1697-1814): Prima stareță a Mănăstirii Văratic, cea care a pus bazele uneia dintre cele mai mari obști monahale din România.

 * Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (1970-2014): Elisabeta Lazăr, o schimonahie care a trăit în aspră nevoință pe muntele Giumalău, fiind un model contemporan de isihasm.

Semnificația istorică și sursele verificabile

Această canonizare colectivă, aprobată inițial în ședința Sfântului Sinod din 1 iulie 2025, a fost proclamată oficial la Catedrala Patriarhală din București în zilele de 5 și 6 februarie 2026. Evenimentul a coincis cu proclamarea anului 2026 drept Anul omagial al pastorației familiei creștine.

Surse bibliografice și istorice:

 * Arhivele Patriarhiei Române: Comunicatele oficiale din iulie 2025 și februarie 2026.

 * Doxologia.ro: Portalul oficial al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, care oferă detalii biografice extinse pentru fiecare dintre cele 16 sfinte.

 * Ziarul Lumina: Jurnalul oficial al Patriarhiei, care a documentat cercetările istorice ale comisiilor de canonizare.

Concluzie

Prin acest act, Biserica nu doar că onorează trecutul, dar oferă și modele actuale pentru femeia modernă. Aceste 16 sfinte demonstrează că sfințenia nu este limitată de statutul social sau de epocă, ci este o stare a spiritului care poate fi atinsă atât în palat, cât și în chilie sau în închisoare.