Canon de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la Praznicul Izvorului Tămăduirii
Cântarea 1, glasul 1.
Irmosul: Izvorăște-mi acum, Izvorule, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, dându-mi darul cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăște viață și har credincioșilor; că tu ai izvorât pe Cuvântul Cel într-un ipostas.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Locaș de tămăduire mai presus de fire se arată tuturor biserica ta cea sfântă, Fecioară! Că din moarte vădită ridică lămurit pe credincioșii care aleargă la dânsa și izvorăște tuturor mângâierea cea din belșug.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Din ceruri reverși nouă daruri fără împuținare, ceea ce ești cu adevărat una; căci pe cel orb îl faci să vadă lumina, prin tina cea nouă, strigând tu de sus către Leon, mai presus de gând.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Bucură-te, Mărie, bucură-te, ceea ce ești lauda de obște și cinstită a neamului omenesc! Că Ziditorul tuturor peste tine S-a pogorât vădit, ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă.
Cântarea a 3-a.
Irmosul: Luminat și sfânt locaș ai Stăpânului tuturor te știu pe tine, Fecioară, și izvor de nestricăciune, care ai izvorât pe Hristos, apa din care ne adăpăm.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Cât de mare dar ai dat împăratului, Izvorule și Stăpână, sfărâmând prin apă tăria cea înfricoșătoare a pietrei, care oprea cu dureri cumplite scurgerea udului.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Dar neîmpuținat curge din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorând din belșug; cu ajutorul tău cei șchiopi umblă, mulțimea celor leproși se curățește și demonii se înăbușă.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Tuturor credincioșilor le împărți vindecare: împăraților și popoarelor, sărmanilor și ocârmuitorilor; săracilor și bogaților, revărsându-le apa îndeobște, Izvorule, ca pe un leac fără deosebire.
Cântarea a 4-a.
Irmosul: Cu adevărat mai mult decât nisipul și decât picăturile ploilor au crescut mulțimile minunilor izvorului tău, Fecioară, care neîncetat curg din belșug peste tot pământul, tămăduind degrab pe tot cel ce zace de boală grea.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Apă din izvorul tău, Stăpână Fecioară, s-a turnat peste sânul cel ros de răni chinuitoare al femeii; și îndată au încetat, prin stropire, durerile cele de moarte și a cunoscut că s-a tămăduit de boala ei.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
De neînțeles și mai presus de fire este cu adevărat ceea ce s-a făcut prin tine, Născătoare de Dumnezeu. Că apa izvorului tău se face tămăduire alungătoare de bolile cele pricinuitoare de moarte, ceea ce firea cu adevărat niciodată nu a văzut.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Neîncetat mă omoară vrăjmașul cu ațâțările desfătărilor, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Izvorule; nu mă trece cu vederea, ci apucă înainte, ajutătoarea cea grabnică, și din cursele lui mă izbăvește, ca necurmat să te măresc pe tine, cea mult lăudată.
Cântarea a 5-a.
Irmosul: Grăite fiind cele cu adevărat minunate ale izvorului tău, Curată Fecioară, umplu de uimire cugetul oamenilor; căci s-au făcut peste fire, sfințind pe toți credincioșii.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Grăit-au despre darul tău lâna, mana și Siloamul și stânca din care a țâșnit apă, foișorul lui Solomon, apele Iordanului și fântâna samarinencii.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Picăturile izvorului tău, Curată Fecioară, și pe un mort au înviat, lucruri mai presus de cuvânt și de pricepere! Că toate ale tale, Preacurată, biruiesc judecata omenească.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Vindecă patimile mele, Fecioară, ceea ce ai uscat izvorul scurgerii de sânge, frigurile și fierbințeala aprinderii și boala ofticei, oprirea udului și curgerea pântecelui.
Cântarea a 6-a.
Irmosul: Cuvintele cântării te laudă pe tine, curată, ca pe ceea ce ești cu adevărat izvor; că ai născut mai presus de cuvânt pe Adâncul înțelepciunii, pe Cel ce a spânzurat norii în văzduh și pământul pe ape.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Împiedicat-ai prăbușirea scărilor, care amenința cu zdrobirea pe zugravii de acolo, o, Izvorule preasfânt, mântuind și pe popor de cutremur, când s-a dărâmat locașul.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Pântecele cel mai înainte sterp din pricina nerodirii l-ai dezlegat în chip vădit, prin apa izvorului tău; că tu ocrotești și nașterile de prunci, ca ceea ce ai născut pe Stăpânul a toate, rămânând fecioară.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Nici cuvântul, nici mintea, nici limba nu izbutesc să laude nașterea ta, curată! Ci neputincioase sunt și se rușinează față de tine și înțelepciunea filozofilor și măiestria ritorilor.
CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...
Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce ești de Dumnezeu dăruită, îmi dăruiești mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt. Căci ca ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cuvântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să grăiesc ție: Bucură-te, apă izbăvitoare!
Cântarea a 7-a.
Irmosul: Scoateți, bolnavilor, din izvor tămăduiri! Că Preacurata face să curgă, din izvorul cel dumnezeiesc, îndulcirea cea adevărată, izvorând cu adevărat torentul desfătării. Pentru aceasta să ne adăpăm cu toții, cu credință, din șuvoaiele cele îmbelșugate.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Minunile tale nemaiauzite, stăpână, pe toți credincioșii care le aud îi umplu de mirare. Căci pe cei muți și surzi apa ta îi arată ca pe nișe bine grăitori; iar pe cei ce pătimesc cumplit îi tămăduiește și vindecare le dăruiește.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Din văpaia durerilor scoți pe cei ce aleargă la tine, curată, rourându-i cu ape din izvorul cel minunat; că de ulcer se izbăvește omul și de pelagră, iar pe lepros îl vindeci și cărbunele l-ai stins.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Tineri și fecioare și toți oamenii, pe stăpâna cu credință din suflet să o lăudăm în chip luminat. Căci a vindecat străpungeri de cuie și boli de ochi și bubele cele rele și umflături și pe paralitic.
Cântarea a 8-a.
Irmosul: Dumnezeiască și sfântă apă izvorăște izvorul tău, Fecioară. Căci curgerea idropicilor o oprește degrab cu dumnezeiasca chemare a harului. Pentru aceasta te cinstim, Izvorule, în veci.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Să lăudăm toți, cu înțelepciune, apa cea sfântă și de viață izvorâtoare; că pornirea nădufului pe loc o oprește și liberă o face spre răsuflare. O! minunile tale, Curată Născătoare de Dumnezeu!
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Ce gură va lăuda minunea nașterii tale, Prealăudată? Dar și ce minte ar putea să privească izvorul minunilor tale și în cuvinte să-l preaslăvească? Nu este cu putință firii să laude cele ale tale.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Toată puterea morții asupra ta s-a nimicit în întregime, împărăteasă și Doamnă! Că tu ai izvorât pe împăratul, pe Viața cea fară de moarte, pe Hristos, Apa și Mana, în veci.
Cântarea a 9-a.
Irmosul: Apa izvorului tău covârșește toate apele, Fecioară curată, dăruind, la vedere, izbăvire de boli cumplite și sufletelor toată tăria, ca una ce se varsă mai presus de fire.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Ca pe o izbăvire de boli, vedem toți acest nou Siloam al izvorului tău, Fecioară; că orbul a luat vedere și toți dobândim, neîncetat, sănătate și viață.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Cei ce căutați sănătate, alergați la izvor! Căci Curata Fecioară sălășluiește în apă. Saltă și te bucură, mulțime a credincioșilor, precum se cuvine, că vei avea în sfântul locaș împlinirea cererilor.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Înălțatu-s-a mai presus de ceruri apa izvorului tău și cu curgerile ei a străbătut adâncurile pământului; aceasta este ambrozie a sufletului, nectar al credincioșilor, mierea cea din piatră și împărtășirea de mană.
Stih: Hristos a Înviat din morți!
Veselești, Fecioară, pe credincioși mai presus de fire, izvorând har din izvorul cel veșnic, dându-le lor putere asupra vrăjmașilor, biruință pururea, sănătate și pace și plinirea cererilor.
SEDELNA glasul al 8-lea. Podobie: Pe înțelepciunea și Cuvântul...
Pe Fântâna cea pururea nesecată și înviorătoare, pe Dumnezeiescul Izvor din care țâșnesc șuvoaie de apă, cu un glas să-l lăudăm cei ce îi cerem darul; că în fiecare zi curge și arătând tămăduirile măcar ca pe curgerile râurilor. Pentru aceasta, după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem cu credință din Izvor putere neîmpuținată și cu adevărat fără de moarte, care rourează arătat inimile celor binecredincioși; și cu buzele să grăim: Tu ești mângâierea credincioșilor.
Comentarii
Trimiteți un comentariu