Cântare de laudă la Sfântul Preacuvios Mucenic Epimah

 

Epimah, al Domnului sfânt,
Inimă vitează în pieptul lui avut-a.

Lui frică nu-i era nici de draci, nici de oameni,
Și cu-atât mai puțin de idolii morți.

Chinuit fiind Epimah jubila,
El cu zâmbet biciuit-a pe torționarul jude.

Trupul lui schingiuit mintea la Domnul avea,
Pe al lui Epimah trup rănile stau ca podoabe.
El pentru Hristos a voit să moară
Să moară cu o moarte de mucenic viteaz.
Ce a dorit, Domnul îmbelșugat i-a dăruit lui,
Dar dăruitu-i-a și minunată putere:
Putere să vindece bolnavul norod,
Ale lor suflete bucurând cu harul.

Cavaler al Domnului a fost Epimah,
Purtând în mâini al Sfinei Cruci Sceptru:
Comoară scumpă fostu-i-a al Biruinței Semn,
Mai scumpă decât mărgăritarele scumpe.

În duhovniceasca tărie Epimah este luminoasă stea,
Un suflet cum numai Hristos să înalțe poate.

O, Sfinte Părinte Epimahe, mucenice viteaz,
Slăvite întemnițate pentru-adevărata credință!
Noi înaintea ta ne cucerim și rugăm:
De rele apără-ne cu rugăciunile tale!
Și Sfânta Biserică lui Dumnezeu
O păzește până la sfârșit!