Acatistul Sfintei Mari Mucenițe Anastasia Romana

 Preotul dă obișnuita binecuvântare:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Iar dacă nu este preot, se zice:

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Apoi Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Apoi Troparele de umilință, glasul al șaselea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Apoi Crezul:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi s-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
Şi s-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor.
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)

Psalmul 142:

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta.
2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta.
3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri.
4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu.
5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit.
6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat.
7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne.
10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății.
11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.
12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Troparul Sfintei Cuvioase Mucenițe Anastasia Romana

Glasul 4

Mielușeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50:

1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta.
2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea.
7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie.
8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le.
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine.
13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește.
14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

Condacul 1

Orfană ai rămas de mică, fiind de trei ani, dar Părintele orfanilor, Care nu părăsește pe cei străini, a rânduit ca să fii luată într-un sfânt lăcaș al unei mănăstiri, unde ai crescut cu multă grijă. Acolo cu darul lui Dumnezeu ai învățat sfânta credință și te-ai încununat cu frumoase virtuți, ajungând la desăvârșirea sfințeniei, pentru care noi te lăudăm: Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Icosul 1

În post, privegheri și rugăciuni neîncetate ai crescut și ai petrecut în sfânta mănăstire, unde cu tot sufletul ai slujit Domnului. Ca un crin alb ai înflorit în grădină lui Hristos, împodobindu-ți fecioria cu virtuți sfinte, ai ajuns bine plăcută Domnului, pentru aceasta noi te lăudăm așa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, fecioară preafrumoasă;
Bucură-te, cea preamult lăudată întru învățătura creștinească;
Bucură-te, căci Dumnezeu a vrut ca să te ocrotească;
Bucură-te, în viața călugărească să te desăvârșească;
Bucură-te, cu darul Său din restriștea lumii te-a luat;
Bucură-te, și cu lumina Sa mintea ți-a îmbrățișat;
Bucură-te, odraslă sfântă de Hristos aleasă;
Bucură-te, ca să-I ajungi scumpă mireasă;
Bucură-te, pasăre măiastră care cânți noaptea la rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai fost scoasă din a lumii deșertăciune;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 2-lea

Dar vrăjmașul neamului omenesc, văzând nevoințele tale cele sfinte, prin care era călcat de fecioreștile tale picioare, a pornit asupra ta războiul lui pe față; a început prin oameni vicleni a te pârî la păgânii cei cumpliți, precum că ești frumoasă la chip și că ești într-o mănăstire, unde cânți lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Auzind aceasta necuratul guvernator, a poruncit ca să te ia cu sila de la mănăstire, și mergând cei trimiși, au zdrobit ușile cu securi. Atunci a fost mare frică asupra mielușițelor lui Hristos, dar egumena te întărea pe tine, Sfântă Anastasia, ca să primești cununa cea mucenicească. Tu cu multă bărbăție ai stat în fața tiranilor, iar noi te lăudăm cu drag:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, căci pe vrăjmaș l-ai biruit;
Bucură-te, cu postiri și neîncetate rugăciuni sub picioare l-ai strivit;
Bucură-te, și cu mare rușine el s-a depărtat de tine;
Bucură-te, că atunci vrăjmașul a început război pe față;
Bucură-te, și a început prin oameni vicleni să te pârască;
Bucură-te, căci a ta viață sfântă o a descoperit;
Bucură-te, și te-a arătat la guvernatorul cel cumplit;
Bucură-te, că el atunci a trimis oșteni la mănăstire, ca să te ia cu sila;
Bucură-te, și să te ducă în fața lui cea fără de milă;
Bucură-te, ceea ce ai avut luptă mare;
Bucură-te, ceea ce ai început ca să suferi pentru Domnul chinuri amare;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 3-lea

Sofia cea cu viață sfântă te-a întărit, frumoasă Anastasia, cu poruncile dumnezeiești, îndemnându-te la mari virtuți și multă sfințenie, ca să biruiești în fața vrăjmașilor și să primești de la Domnul cununa cea neveștejită a Împărăției cerești. Iar tu ascultai de ea cu râvnă și cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Atunci când te sfătuia mama ta cea duhovnicească, deodată ca niște fiare sălbatice au năvălit trimișii dregătorului și cu mare silnicie în grabă te-au apucat și, legându-te cu lanțuri, te-au dus la păgânul cel necurat. Iar tu răbdai o răpire aspră ca aceasta cu mulțumire, pentru care îți cântăm aceste laude:
Bucură-te, Sfântă Anastasia cea de sfințenie iubitoare;
Bucură-te, ceea ce ai fost înzestrată cu multă răbdare;
Bucură-te, ceea ce în poruncile Domnului te-ai întărit;
Bucură-te, căci cu frică și cu dragoste le-ai păzit;
Bucură-te, că de stareța Sofia cea înțeleaptă ai fost îngrijită;
Bucură-te, că pentru mărturisirea lui Dumnezeu ai fost pregătită;
Bucură-te, ceea ce te-ai supus la jertfă mare;
Bucură-te, ceea ce te-ai pregătit pentru a muceniciei încununare;
Bucură-te, că tiranii au năvălit ca niște lupi la tine;
Bucură-te, și te-au legat cu lanțuri de fier cu mare asprime;
Bucură-te, din lăcașul cel sfânt cu silnicie te-au luat;
Bucură-te, și la dregătorul cel cumplit te-au înfățișat;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 4-lea

Adunarea cea păgânească a închinătorilor de idoli, împreună cu guvernatorul Prov, te-au cercetat de unde ești și din ce neam pornești. Atunci ai răspuns ca ești creștină și că te numești cu numele de „Înviere” și cânți Dumnezeului cel Adevărat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Guvernatorul cu multă asprime a voit a te înfricoșa, iar apoi cu multe amăgiri viclene ți-a arătat ție, Muceniță, că îți va da desfătări și bucurii lumești și o viață plină de avuții, ca fără trudă să trăiești, numai să te supui la voia sa. Dar tu cu mare bărbăție și cu voință mucenicească ai respins vicleșugurile lui și numai la Dumnezeu ai cugetat rugându-te. Pentru aceasta auzi de la noi:
Bucură-te, ceea ce spre Ierusalimul cel ceresc cu mare avânt ai pornit;
Bucură-te, ceea ce de Dumnezeu ai avut dor nemărginit;
Bucură-te, ceea ce porți numele cel sfânt al Învierii;
Bucură-te, ceea ce ai pornit pe calea jertfirii;
Bucură-te, că amăgirile tiranului nu te-au înșelat;
Bucură-te, că aurul și bogățiile lui le-ai defăimat;
Bucură-te, că mintea ta a fost sfântă păzitoare;
Bucură-te, ceea ce ai trecut prin grea încercare;
Bucură-te, porumbița Domnului cea mult frumoasă;
Bucură-te, ceea ce ai spart cursa cea diavolească;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 5-lea

Cu multă tărie și înțelepciune ai defăimat și, respins sfaturile prigonitorului, și călcând capul șarpelui celui viclean, cântai în inima ta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Aprinzându-se de mânie, a poruncit guvernatorul să fii bătută peste față și să fii dezbrăcată de haine în fața norodului. Dar tu, Sfântă Anastasia, ai răbdat această rușine pentru Hristos, Care a fost dezbrăcat pe dealul Golgotei. Pentru aceasta noi te lăudăm așa:
Bucură-te, ceea ce către Domnul să mergi te-ai grăbit;
Bucură-te, ceea ce ai primit ca și Stăpânul palme peste față;
Bucură-te, ceea ce de a tale haine ai fost dezbrăcată;
Bucură-te, ceea ce ai defăimat a lumii trecătoare viață;
Bucură-te, că și Domnul pe Golgota a fost dezgolit;
Bucură-te, că și tu pentru El, așa ai pătimit;
Bucură-te, fecioară cuvioasă și mult răbdătoare;
Bucură-te, a cerescului Eden pregătită floare;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 6-lea

Apoi au pus pe Mucenița Domnului cu fața la pământ, legată de patru țăruși, au aprins sub ea foc de smoală cu pucioasă, ca s-o înece cu fum, și pe spate au bătut-o cu putere foarte cumplit. Așa au chinuit-o, multă vreme, până ce au obosit tiranii. Iar mireasa Domnului cu neînfricare în taină lăuda pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

După această muncă pe care a suportat-o cu tărie, păgânii au legat-o de o roată cumplită, pe care dacă au învârtit-o, oasele Sfintei le-a zdrobit. Atunci cu mare glas s-a rugat lui Dumnezeu și deodată o mână nevăzută a dezlegat-o și a făcut-o sănătoasă, iar noi, văzând această minune, te lăudăm așa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, care multe munci ai suferit pentru Hristos;
Bucură-te, că tiranii te-au legat la stâlp cu fața în jos;
Bucură-te, că și arderea focului cea cumplită o ai suferit;
Bucură-te, că și pe spate cu toiege ai fost bătută;
Bucură-te, că atunci inima ta la cer a fost înălțată;
Bucură-te, fecioară aleasă, cea de multe chinuri purtătoare;
Bucură-te, ceea ce ai fost strânsă pe roata îngrozitoare;
Bucură-te, ceea ce ai biruit cu puterea Mântuitorului;
Bucură-te, stâncă nesfărâmată de dogoarea focului;
Bucură-te, porumbița lui Hristos cea curajoasă;
Bucură-te, a raiului viețuitoare drăgălașă;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 7-lea

Necuratul guvernator, văzând o minune ca aceasta, cum din toate chinurile ai ieșit biruitoare și cu sănătate, nu a înțeles darul lui Dumnezeu, căci era orbit de răutatea cea diavolească. Atunci a poruncit să o spânzure de un lemn și să-i strunjească trupul cu gheare de fier. Dar Sfânta Anastasia a primit și munca aceasta cumplită cu bucurie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Așa au chinuit trupul Sfintei, strunjindu-l încât se rupea carnea de pe dânsul și cădea la pământ. Iar mielușița Domnului Iisus își ridica ochii sufletului la cer, înălțând rugăciuni și mărturisind pe Dumnezeu. Noi, văzând cumplita-i chinuire, o pomenim așa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, mielușița cea curată a lui Hristos;
Bucură-te, căci asupra ta s-a pornit șarpele cel preamânios;
Bucură-te, că la altă și grea muncă a voit să te căznească;
Bucură-te, și a poruncit ca la stâlp să te lege și cumplit să te strunjească;
Bucură-te, ceea ce în chinuri aveai bucurie;
Bucură-te, a îngerilor veselie;
Bucură-te, că demonilor ai fost spaimă mare;
Bucură-te, a tiranilor grea amorțire;
Bucură-te, turturica Domnului cea binecuvântată;
Bucură-te, privighetoarea raiului a Treimii cântătoare;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 8-lea

Spurcatul călău a poruncit cu răutate mare ca să i se taie sânii miresei lui Hristos cu un brici veninat. Atunci, curgându-i sângele foarte tare, i-a venit o mare slăbiciune Muceniței și, o sete amară cuprinzând-o, a cerut apă ca să bea, iar cu simțurile pline de durere cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Un milostiv cu numele Chiril i-a dat apă Muceniței, care după ce a băut i-a zis: „Să nu te lipsească Dumnezeu de darul Lui”. Iar guvernatorul îi spunea: „Ți-ajung chinurile, Anastasio, sau mai vrei să fii muncită?”. Dar Sfânta a zis că mai primește cu râvnă și alte munci pentru Hristos, pentru care o lăudăm așa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, ceea ce toate chinurile le-ai răbdat cu tărie;
Bucură-te, că vrăjmașul tiran a poruncit ca sânii tăi să-i taie cu briciul veninat;
Bucură-te, că și acest chin l-ai purtat;
Bucură-te, că mult sânge ți-a curs pe pământ;
Bucură-te, că atunci o sete amară te-a cuprins;
Bucură-te, căci Chiril cel înzestrat cu mila de sus;
Bucură-te, că el apă să te răcorești ți-a adus;
Bucură-te, fiica Domnului binecuvântătoare;
Bucură-te, ce ai suferit răni iuți și usturătoare;
Bucură-te, că sângele tău cel fecioresc și sfânt;
Bucură-te, pentru Hristos l-ai vărsat pe pământ;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 9-lea

Văzând tiranul că și aceasta o răbda cu tărie, a poruncit ca să-i smulgă unghiile de la mâini și picioare cu cleștele. Slăbind iarăși, a cerut apă și același Chiril i-a adus, întărind-o și cântând în inima lui: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Văzând chinuitorul pe Chiril că aduce apă Muceniței, și-a dat seama că este creștin și a poruncit de i-a tăiat capul cu sabia. Iar noi cădem cu smerenie în fața Sfinților și-i lăudăm așa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, că încă o groaznică muncă ai suferit;
Bucură-te, de a smulgerii unghiilor chinuire;
Bucură-te, de tăierea picioarelor, mâinilor și a dinților sfărâmare;
Bucură-te, că ai cerut iarăși apă în muncire;
Bucură-te, și Chiril ți-a adus iarăși cu grăbire;
Bucură-te, că pentru Hristos Iisus ți-a dat apă;
Bucură-te, că pentru Mântuitorul și-a dăruit prin sabie a sa viață;
Bucură-te, Muceniță de mâniosul șarpe nebiruită;
Bucură-te, podoaba mucenicilor cea preaslăvită;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 10-lea

Norodul care era de față a început a defăima pe tirani pentru cruzimea lor cea sălbatică. Tu, Sfântă, te rugai în Duhul Sfânt, ca să sporească credința în popor, zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dar nesățiosul păgân Prov, cel preamult blestemat, neputând să-ți plece voința ta, a poruncit să-ți smulgă limba din gură. Tu, Sfântă Anastasia, văzând al tău sfârșit, cu grele suspine te rugai lui Dumnezeu. Iar noi, văzând această pătimire, te lăudăm cutremurați în ființa noastră cu plângere așa:
Bucură-te, că pentru ale tale chinuri poporul ce era de față a fost cuprins de înfiorare;
Bucură-te, că de toată mulțimea tiranii au fost mustrați;
Bucură-te, și i-au numit sălbatici și blestemați;
Bucură-te, că vrăjmașii nu s-au săturat a vărsa sângele tău;
Bucură-te, că ți-au smuls limba din gura cea grăitoare de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Anastasia cea purtătoare de chinuri;
Bucură-te, că ai glăsuit Treimea prin grele suspine;
Bucură-te, că ești cu trupul și sufletul înveșmântat strălucitoare;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 11-lea

Nemaiavând spurcatul tiran răbdare, fiind defăimat de popor, a poruncit ca să ducă pe Sfânta afară din cetate și cu sabia să fie tăiată. Și așa Marea Muceniță Anastasia a ajuns la capătul nevoinței, grăind din inima sa lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Plecându-și capul sub sabie, trecut-a la Domnul dintr-această iarnă grea a suferințelor Mucenița Anastasia. Se odihnește în cămara Mirelui său, unde acum se veselește pentru veșnicie. Lacrimile noastre nu se vor usca și te vom lăuda până vom ajunge la tine așa:
Bucură-te, că ai ajuns cu mare biruință la capătul alergării tale;
Bucură-te, icoană vie și duioasă în slava Domnului cea tare;
Bucură-te, odraslă mucenicească și purpurie floare;
Bucură-te, tânără căprioară ce ai mers la a morții junghiere;
Bucură-te, izvorul cel de miere curgător și dătător de mana nemuririi;
Bucură-te, părticica mântuită de lacrima harului Treimii;
Bucură-te, diamant de loviturile păgâne nezdrobit;
Bucură-te, mamă duhovnicească ce chinuită te-ai slăvit;
Bucură-te, că diademă de nuanțată lumină din mâna Arhiereului ceresc ai primit;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 12-lea

Zăcând trupul tău pe pământ, îngerul Domnului s-a arătat stareței tale Sofia în vis, spunându-i să îngroape mult nevoitorul tău corp. Atunci Sfânta Sofia a luat tămâie și giulgiu de in și a mers la locul acela arătat de înger, cântând cu multă durere lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ajungând stareța Sofia la acel loc și găsind sfintele tale moaște, zdrobite, sfâșiate și tăiate, sărutându-le și cu giulgiu curat înfășurându-le, la un loc de cinste le-a îngropat, iar noi te pomenim așa:
Bucură-te, Mare Muceniță Anastasia, căci cu sabia ai fost tăiată;
Bucură-te, ce la dulcele tău Mire de îngeri ai fost ridicată;
Bucură-te, că ai primit cununa, pe Hristos Cel preaiubit;
Bucură-te, că pentru numele Lui ai pătimit;
Bucură-te, că trupul tău zdrobit și sfâșiat;
Bucură-te, de înger, stareței a fost arătat;
Bucură-te, că acum la Domnul Iisus în slavă te veselești;
Bucură-te, că viețuiești împreună cu oștile cerești;
Bucură-te, ceea ce pe tirani i-ai biruit;
Bucură-te, și viața veșnică o ai primit;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 13-lea

O, Mare Muceniță a lui Hristos Anastasia, care pentru Domnul ai pătimit și sfârșitul prin sabie l-ai primit, adu-ți aminte de noi, care facem a ta pomenire, și ne fii mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu, ca milostiv să ne fie nouă și iertător, ca împreună cu tine să slăvim și să cântăm în veacul ce va să fie: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)

Icosul 1

În post, privegheri și rugăciuni neîncetate ai crescut și ai petrecut în sfânta mănăstire, unde cu tot sufletul ai slujit Domnului. Ca un crin alb ai înflorit în grădină lui Hristos, împodobindu-ți fecioria cu virtuți sfinte, ai ajuns bine plăcută Domnului, pentru aceasta noi te lăudăm așa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, fecioară preafrumoasă;
Bucură-te, cea preamult lăudată întru învățătura creștinească;
Bucură-te, căci Dumnezeu a vrut ca să te ocrotească;
Bucură-te, în viața călugărească să te desăvârșească;
Bucură-te, cu darul Său din restriștea lumii te-a luat;
Bucură-te, și cu lumina Sa mintea ți-a îmbrățișat;
Bucură-te, odraslă sfântă de Hristos aleasă;
Bucură-te, ca să-I ajungi scumpă mireasă;
Bucură-te, pasăre măiastră care cânți noaptea la rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai fost scoasă din a lumii deșertăciune;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul 1

Orfană ai rămas de mică, fiind de trei ani, dar Părintele orfanilor, Care nu părăsește pe cei străini, a rânduit ca să fii luată într-un sfânt lăcaș al unei mănăstiri, unde ai crescut cu multă grijă. Acolo cu darul lui Dumnezeu ai învățat sfânta credință și te-ai încununat cu frumoase virtuți, ajungând la desăvârșirea sfințeniei, pentru care noi te lăudăm: Bucură-te, Sfântă Muceniță Anastasia, mult pătimitoare!

și această

Rugăciune către Sfânta Mare Muceniță Anastasia Romana

Mare Muceniță a lui Hristos Anastasia, care ai suferit pentru credința dreptslăvitoare, învață-ne pe noi, cei ce suntem întunecați și fără cunoștință, a mărturisi pe Dumnezeu și a sta neclintit în credință. Tu, care ai suferit dezbrăcarea trupului asemenea lui Hristos, îmbracă-ne în haina pocăinței celei adevărate. Focul cel iute și arzător în care ai fost pusă să stingă văpaia patimilor noastre celor necurate de care suntem cuprinși. Roata cea îngrozitoare pe care ai fost legată și zdrobită la oase să vindece sufletele noastre cele ruinate de păcate. Sânii tăi care au fost tăiați fără milă de păgâni, cu briciul otrăvit, să întinerească sufletele noastre îmbătrânite și gârbovite de mulțimea fărădelegilor. Capul tău cel preacinstit care cu sabia a fost tăiat să înalțe capetele noastre către Dumnezeu, căci spre patimi rele sunt aplecate. Mijlocește pentru a ajunge și noi în Împărăția luminii celei neapropiate a Sfintei Treimi acum și în veci. Amin.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Troparul Sfintei Cuvioase Mucenițe Anastasia Romana

Glasul 4

Mielușeaua Ta, Iisuse, Anastasia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Preotul (sau diaconul) zice ectenia:

Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.

Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Înca ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea și iertarea păcatelor, buna-sporire și ajutorul robilor lui Dumnezeu (N, cei pentru care se face rugăciunea) și pentru ca să li se ierte lor toată greșala cea de voie și cea fără de voie.

Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Încă ne rugăm ca să se păzească sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (satul) acesta și toate mănăstirile, orașele și satele, de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, să îndepărteze și să împrăștie toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de mustrarea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, și să ne miluiască pe noi.

Strana: Doamne, miluiește. (de 40 de ori)

Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, și, Milostive, milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi.

Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

În lipsa preotului, încheiem, zicând:

Doamne, miluiește. (de 40 de ori)

Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.