Pomenirea Sfintei Mucenițe Agripina

Sfînta fecioară Agripina era născută și crescută în preaslăvita cetate Roma cea veche. Ea din tinerețe s-a dat lui Dumnezeu și s-a făcut, după apostol, bună mireasă a lui Hristos între cei ce se mîntuiesc. Pentru că, precum într-o grădină un trandafir cu bun miros împodobește grădina, tot așa și ea prin chipul vieții sale curate și îmbunătățite, a împodobit inimile credincioșilor, le-a umplut de mireasmă și a gonit toată ispita patimilor. Ea și-a înfrumusețat sufletul cu curăția fecioriei, s-a logodit cu Hristos și astfel s-a dat la munci cu îndrăzneală, pe vremea împărăției lui Valerian. Ea a suferit multe bătăi pentru dragostea mirelui său, Hristos. Astfel a fost bătută cu toiege și a suferit sfărîmarea oaselor, a fost dezbrăcată de haine și întinsă cu legături, din care a scăpat fiind dezlegată de îngerul Domnului.

Prin aceea ea, fiind întărită, a zdrobit toată păgînătatea și în munci și-a dat sufletul său lui Dumnezeu. Iar alte roabe ale lui Hristos ca: Vasa, Paula și Agatonica, luînd în taină trupul muceniței, au ieșit cu el din cetatea Romei și, trecînd din loc în loc și plutind pe luciul mării, au ajuns în eparhia Ciliciei și acolo au îngropat acel sfînt trup. Cînd Cilicia a primit în sine acele cinstite moaște mucenicești, îndată s-a izbăvit de întunecata răutate diavolească și s-a apărat și de agareni cu rugăciunile Sfintei Agripina. Cînd agarenii au mers în cetate, unde era biserica ei și au îndrăznit a da război spre ea, vrînd să o ia, deodată au fost dați pierzării celei desăvîrșite. De la cinstitul ei mormînt se dădeau tămăduiri de toate bolile și se curățau toți cei ce veneau cu credință; astfel că, toate neputințele se izgoneau cu sfintele ei rugăciuni și cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru.