Lupta cu ispita (sonet pătimirii) MARIA FILIPOIU · Pelerin pe Calea Luminii · 101 sonete creştine
Cu ispita, lupta nu e ușoară;
Când intră în om, îi umbrește traiul
Și cu gâlceavă îi ascute graiul,
Având porniri de sălbatică fiară.
De gânduri rele se prinde ca scaiul
Să facă omenia de ocară
Ca oala cu spumă, ce dă pe-afară,
Din măruntaie scoțând putregaiul.
Pe suflet îl îndeamnă la păcate
Să vrea dar să nu primească iertare
Când agonizează pe pat de moarte.
Dar cumplită îi va fi condamnare
În Iadul cu porțile ferecate,
Fără șansă de reabilitare.
Când intră în om, îi umbrește traiul
Și cu gâlceavă îi ascute graiul,
Având porniri de sălbatică fiară.
De gânduri rele se prinde ca scaiul
Să facă omenia de ocară
Ca oala cu spumă, ce dă pe-afară,
Din măruntaie scoțând putregaiul.
Pe suflet îl îndeamnă la păcate
Să vrea dar să nu primească iertare
Când agonizează pe pat de moarte.
Dar cumplită îi va fi condamnare
În Iadul cu porțile ferecate,
Fără șansă de reabilitare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu