Acatistul Sfintei Mari Mucenițe Fevronia
Preotul dă obișnuita binecuvântare:
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Iar dacă nu este preot, se zice:
În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!
Apoi Rugăciunile începătoare:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește. (de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.
Apoi Troparele de umilință, glasul al șaselea:
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
A Născătoarei de Dumnezeu:
Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Apoi Crezul:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi s-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
Şi s-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor.
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi s-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
Şi s-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor.
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește. (de 12 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)
Psalmul 142:
1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta.
2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta.
3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri.
4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu.
5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit.
6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat.
7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne.
10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății.
11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.
12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta.
3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri.
4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu.
5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit.
6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat.
7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne.
10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății.
11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.
12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)
Troparul Sfintei Mari Mucenițe Fevronia
Glasul 4
Mielușeaua Ta, Iisuse, Fevronia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.
Doamne, miluiește. (de 12 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Psalmul 50:
1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta.
2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea.
7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie.
8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le.
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine.
13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește.
14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea.
7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie.
8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le.
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine.
13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește.
14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Condacul 1
Adunați-vă, iubitorii de mucenici, din Biserica dreptmăritoare, la pomenirea mult pătimitoarei Marii Mucenițe Fevronia, cu credință și cu evlavie să cerem ajutorul sfintelor ei rugăciuni și cu duhovnicească dragoste din suflet să-i strigăm: Bucură-te, preînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Icosul 1
Îngerească viață din copilărie ai petrecut în sfânta mănăstire și ca un crin plin de mireasma Duhului Sfânt ai crescut sub îngrijirea stareței Vriena. Pentru aceasta și noi, nevrednicii, cinstind patimile și sfânta ta viață, te lăudăm strigând așa:
Bucură-te, ca din fragedă copilărie pe Hristos ți L-ai ales ca Mire;
Bucură-te, că de doi ani erai când ai intrat în mănăstire;
Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai învățat;
Bucură-te, că, din a lor citire, spre nevoința ta cea bună te-ai îmbărbătat;
Bucură-te, mielușeaua care în duhovnicescul staul din fragedă vârstă ai intrat;
Bucură-te, că în livada duhovniceștilor nevoințe bună pășune ai aflat;
Bucură-te, că sufletul tău cu apa pustniceștilor lacrimi l-ai adăpat;
Bucură-te, că prin dragoste și nevoințe la ceruri ai alergat;
Bucură-te, că pentru dragostea cerescului tău Mire multe lacrimi ai vărsat;
Bucură-te, că prin sfintele nevoințe duhovnicește ai înflorit;
Bucură-te, că floarea frumuseții tale cu pustniceștile nevoințe o ai veștejit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, ca din fragedă copilărie pe Hristos ți L-ai ales ca Mire;
Bucură-te, că de doi ani erai când ai intrat în mănăstire;
Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai învățat;
Bucură-te, că, din a lor citire, spre nevoința ta cea bună te-ai îmbărbătat;
Bucură-te, mielușeaua care în duhovnicescul staul din fragedă vârstă ai intrat;
Bucură-te, că în livada duhovniceștilor nevoințe bună pășune ai aflat;
Bucură-te, că sufletul tău cu apa pustniceștilor lacrimi l-ai adăpat;
Bucură-te, că prin dragoste și nevoințe la ceruri ai alergat;
Bucură-te, că pentru dragostea cerescului tău Mire multe lacrimi ai vărsat;
Bucură-te, că prin sfintele nevoințe duhovnicește ai înflorit;
Bucură-te, că floarea frumuseții tale cu pustniceștile nevoințe o ai veștejit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 2-lea
Văzând fericita stareță Vriena că, prin darul lui Dumnezeu, cu duhovnicească înțelepciune iscusită erai și cu firească frumusețe foarte înfloreai, în taina inimii sale, lui Dumnezeu, pentru buna ta așezare, Îi striga: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înțelegând tu, preaînțeleaptă fecioară, că temelia vieții creștine este dragostea lui Dumnezeu și suferința pentru fapta bună, pe Dumnezeu din tot sufletul te-ai sârguit a-L iubi și pentru lucrarea poruncilor Lui cu tot sufletul a te învoi, pentru care și noi cu laude te cinstim:
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos, Mirele tău, fecioria duhului și a trupului cu mare sfințenie ai păstrat;
Bucură-te, că, prin înfrânare și feciorie, îngerească petrecere ai urmat;
Bucură-te, că pe o scândură îngustă te odihneai;
Bucură-te, că alteori pământul gol în loc de pat îl aveai;
Bucură-te, că o dată la două zile tu hrană primeai;
Bucură-te, că întru vegheri și rugăciuni pururea zăboveai;
Bucură-te, căci cu pilda vieții tale pe toate le întreceai;
Bucură-te, ca pe Ieria cea de neam mare prin cuvintele tale ai luminat-o;
Bucură-te, căci cu toată familia ei s-a creștinat;
Bucură-te, căci ca luna printre stele în mijlocul soborului străluceai;
Bucură-te, căci cu lumina vieții tale pe toate le luminai;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos, Mirele tău, fecioria duhului și a trupului cu mare sfințenie ai păstrat;
Bucură-te, că, prin înfrânare și feciorie, îngerească petrecere ai urmat;
Bucură-te, că pe o scândură îngustă te odihneai;
Bucură-te, că alteori pământul gol în loc de pat îl aveai;
Bucură-te, că o dată la două zile tu hrană primeai;
Bucură-te, că întru vegheri și rugăciuni pururea zăboveai;
Bucură-te, căci cu pilda vieții tale pe toate le întreceai;
Bucură-te, ca pe Ieria cea de neam mare prin cuvintele tale ai luminat-o;
Bucură-te, căci cu toată familia ei s-a creștinat;
Bucură-te, căci ca luna printre stele în mijlocul soborului străluceai;
Bucură-te, căci cu lumina vieții tale pe toate le luminai;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui Preaînalt a întărit pavăza credinței tale, prin care ai stins toate săgețile cele înfocate și pierzătoare ale mâniei și ale poftei; iar prin darul lui Dumnezeu, strălucind înțelegerea sufletului tău, te-ai învățat a-I cânta: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având în cămara inimii tale pe Mirele Cuvântul, cu Dânsul, prin rugăciunea inimii, necontenit vorbeai și, întărindu-te cu darul Lui, cu dor înfocat în calea poruncilor Lui alergai; pentru care, fericindu-te că de poruncile Lui ai flămânzit și ai însetat, îți cântăm:
Bucură-te, că, din inimă iubind pe Hristos, spre mucenicie te-ai îmbărbătat;
Bucură-te, că sfaturile stareței Vriena și ale egumenei Tomaida în inimă le-ai păstrat;
Bucură-te, căci, cu duhul arzând, spre mucenicie ai alergat;
Bucură-te, că pe bătrânele starețe foarte le-ai bucurat;
Bucură-te, că, auzind de venirea chinuitorilor, nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că sosind chinuitorii în mănăstire, cu lanțuri te-au legat;
Bucură-te, că scoțându-te din mănăstire, spre chinuire ai plecat;
Bucură-te, că de fericita ta stareță până la un loc ai fost petrecută;
Bucură-te, căci cu ultimele ei sfaturi ai fost întărită;
Bucură-te, că, la despărțire, blagoslovenie de la ea ai cerut;
Bucură-te, căci cu blagoslovenia și cu rugăciunile ei spre mucenicie ai pornit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că, din inimă iubind pe Hristos, spre mucenicie te-ai îmbărbătat;
Bucură-te, că sfaturile stareței Vriena și ale egumenei Tomaida în inimă le-ai păstrat;
Bucură-te, căci, cu duhul arzând, spre mucenicie ai alergat;
Bucură-te, că pe bătrânele starețe foarte le-ai bucurat;
Bucură-te, că, auzind de venirea chinuitorilor, nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că sosind chinuitorii în mănăstire, cu lanțuri te-au legat;
Bucură-te, că scoțându-te din mănăstire, spre chinuire ai plecat;
Bucură-te, că de fericita ta stareță până la un loc ai fost petrecută;
Bucură-te, căci cu ultimele ei sfaturi ai fost întărită;
Bucură-te, că, la despărțire, blagoslovenie de la ea ai cerut;
Bucură-te, căci cu blagoslovenia și cu rugăciunile ei spre mucenicie ai pornit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 4-lea
Vifor de gânduri și mare întristare au cuprins pe fericita stareță Vriena la despărțirea de tine, fericită fecioară, și întorcându-se în mănăstire a căzut cu fața la pământ în biserică, cu lacrimi și cu durerea inimii rugând pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos să te întărească cu darul Său și să-ți dea răbdare până la sfârșit, spre a-I cânta Lui cu fecioarele cele înțelepte: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind fericita stareță Vriena că tu ești dusă înaintea chinuitorului Selin și că nici momelile, nici îngrozirile și nici primele chinuri nu te-au înspăimântat foarte s-a bucurat; iar noi cu lacrimi te cinstim așa:
Bucură-te, căci cu lanțuri legată înaintea lui Selin ai stat;
Bucură-te, că toate chinurile lui le-ai defăimat;
Bucură-te, că de haine ai fost dezbrăcată;
Bucură-te, că de ostași cu toiege carnea trupului tău era sfărâmată;
Bucură-te, că peste răni cu foc arsă ai fost;
Bucură-te, că, în văpaia focului fiind, chemai în ajutor pe Mirele tău, Hristos;
Bucură-te, căci cu darul Lui spre mari chinuri te pregăteai;
Bucură-te, că, având în inimă dragostea Lui, focul în seamă nu-l luai;
Bucură-te, că inima ta, arzând, de focul Duhului era cuprinsă;
Bucură-te, vlăstar cuvântător prin care Hristos S-a proslăvit;
Bucură-te, că Părintele ceresc prin tine S-a mărit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, căci cu lanțuri legată înaintea lui Selin ai stat;
Bucură-te, că toate chinurile lui le-ai defăimat;
Bucură-te, că de haine ai fost dezbrăcată;
Bucură-te, că de ostași cu toiege carnea trupului tău era sfărâmată;
Bucură-te, că peste răni cu foc arsă ai fost;
Bucură-te, că, în văpaia focului fiind, chemai în ajutor pe Mirele tău, Hristos;
Bucură-te, căci cu darul Lui spre mari chinuri te pregăteai;
Bucură-te, că, având în inimă dragostea Lui, focul în seamă nu-l luai;
Bucură-te, că inima ta, arzând, de focul Duhului era cuprinsă;
Bucură-te, vlăstar cuvântător prin care Hristos S-a proslăvit;
Bucură-te, că Părintele ceresc prin tine S-a mărit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 5-lea
Stea prealuminoasă pe cerul Bisericii lui Hristos ești, strălucind în cămara cerescului Mire, cu fecioarele cele înțelepte petrecând, și cu toți sfinții și îngerii Îl lauzi pe El, strigând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând egumena Tomaida că tu, sfântă fecioară, erai târâtă și băgată în văpaia focului spre a te arde de vie, și nemaiputând suferi, de durerea inimii a căzut leșinată la pământ. Iar noi, nevrednicii, având înaintea ochilor noștri suferințele tale, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că, în para focului fiind, glasul cel disperat al Tomaidei l-ai auzit;
Bucură-te, că de a ei durere cu sufletul ai pătimit;
Bucură-te, că pe cei de față i-ai rugat să o ajute;
Bucură-te, că, la a ta rugăminte, apă pe capul Tomaidei au vărsat;
Bucură-te, că în focul chinurilor fiind tu, dragoste de aproapele ai arătat;
Bucură-te, că pe povățuitoarea ta cea întru Domnul nu ai uitat-o;
Bucură-te, că blestematul Selin, văzându-te nebiruită, spre mare furie s-a întors;
Bucură-te, că din a lui poruncă spânzurată pe lemn ai fost;
Bucură-te, căci carnea ta strujită a fost până la os;
Bucură-te, că în acele amare munci ai cerut ajutor de sus;
Bucură-te, că mulți, nemaiputând suferi priveliștea chinurilor tale, s-au dus;
Bucură-te, că în acele munci, întrebată fiind de Selin, nu ai voit a-i da lui răspuns;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că, în para focului fiind, glasul cel disperat al Tomaidei l-ai auzit;
Bucură-te, că de a ei durere cu sufletul ai pătimit;
Bucură-te, că pe cei de față i-ai rugat să o ajute;
Bucură-te, că, la a ta rugăminte, apă pe capul Tomaidei au vărsat;
Bucură-te, că în focul chinurilor fiind tu, dragoste de aproapele ai arătat;
Bucură-te, că pe povățuitoarea ta cea întru Domnul nu ai uitat-o;
Bucură-te, că blestematul Selin, văzându-te nebiruită, spre mare furie s-a întors;
Bucură-te, că din a lui poruncă spânzurată pe lemn ai fost;
Bucură-te, căci carnea ta strujită a fost până la os;
Bucură-te, că în acele amare munci ai cerut ajutor de sus;
Bucură-te, că mulți, nemaiputând suferi priveliștea chinurilor tale, s-au dus;
Bucură-te, că în acele munci, întrebată fiind de Selin, nu ai voit a-i da lui răspuns;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 6-lea
Mărturisind prin tăcere vitejia cugetului tău, răbdai, fericită fecioară Fevronia, cu dragoste izvodirile chinurilor pentru Mirele tău Cel ceresc și în taina inimii tale Îl lăudai pe El, strigând: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucit-a în inima ta raza cea preadulce a Duhului Sfânt, cu care te-ai sprijinit a suferi cu veselie și mângâiere muncile care urmau. Iar noi, nevrednicii, slăvind darul lui Dumnezeu care te întărea pe tine, sluga Sa cea înțeleaptă, te lăudăm, strigând așa:
Bucură-te, că de la strujirea trupului spre tăierea limbii pregătită te-ai arătat;
Bucură-te, ce dezrădăcinarea dinților cu inimă tare ai răbdat;
Bucură-te, că după scoaterea dinților, sângele cel feciorelnic, ca un izvor din gura ta curgea;
Bucură-te, că dinții cei frumoși ca niște mărgăritare erau semănați pe pământ;
Bucură-te, că, după aceste chinuri, iarăși spre închinarea de idoli te-a îndemnat;
Bucură-te, că iarăși cu mare bărbăție l-ai înfruntat;
Bucură-te, că pe el slugă a iadului l-ai numit;
Bucură-te, că asupra ta alte chinuri a rânduit;
Bucură-te, că sânii tăi feciorelnici a poruncit să fie tăiați;
Bucură-te, că după tăiere, ca doi struguri pe pământ au fost aruncați;
Bucură-te, ca pentru dragostea Mirelui tău, Hristos, ai suferit și această greutate;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că de la strujirea trupului spre tăierea limbii pregătită te-ai arătat;
Bucură-te, ce dezrădăcinarea dinților cu inimă tare ai răbdat;
Bucură-te, că după scoaterea dinților, sângele cel feciorelnic, ca un izvor din gura ta curgea;
Bucură-te, că dinții cei frumoși ca niște mărgăritare erau semănați pe pământ;
Bucură-te, că, după aceste chinuri, iarăși spre închinarea de idoli te-a îndemnat;
Bucură-te, că iarăși cu mare bărbăție l-ai înfruntat;
Bucură-te, că pe el slugă a iadului l-ai numit;
Bucură-te, că asupra ta alte chinuri a rânduit;
Bucură-te, că sânii tăi feciorelnici a poruncit să fie tăiați;
Bucură-te, că după tăiere, ca doi struguri pe pământ au fost aruncați;
Bucură-te, ca pentru dragostea Mirelui tău, Hristos, ai suferit și această greutate;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 7-lea
Vrând cumplitul Selin să aducă dureri peste dureri feciorelnicului tău trup, a poruncit cu foc să ardă rănile cele sângerânde ale sânilor tăi. Iar tu, vitează fecioară, pe Cel nevăzut, Care cu darul Său te întărea, Îl lăudai din inimă, strigând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Arătatu-s-a întru tine, sfântă fecioară, puterea și lucrarea darului Celui de sus, care inima ta o întărea în durerile cele nesuferite și în chinuri; pentru care și noi slăvind pe Hristos Dumnezeu și pe tine, roaba Sa, cu evlavie și cu umilință zicem așa:
Bucură-te, că în toate chinurile tale, cu ochii la Mirele tău priveai;
Bucură-te, că în taina inimii tale, ajutorul Lui îl cereai;
Bucură-te, că El spre tine a căutat;
Bucură-te, căci, cu al său dar, spre răbdare te-a îmbărbătat;
Bucură-te, că iarăși Selin s-a tulburat ca un turbat;
Bucură-te, că iarăși pentru tine ardere a poruncit;
Bucură-te, că și de astă dată nebiruită ai rămas;
Bucură-te, că, pentru Hristos, trupul iarăși l-au ars;
Bucură-te, că în această muncă cruzimea lui Selin o ai defăimat;
Bucură-te, că rănile lui Hristos pe trupul tău le-ai purtat;
Bucură-te, că arderea trupului cu dar dumnezeiesc ai răbdat;
Bucură-te, că prin ardere, jertfă vie și fără prihană Mirelui Hristos te aduceai;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că în toate chinurile tale, cu ochii la Mirele tău priveai;
Bucură-te, că în taina inimii tale, ajutorul Lui îl cereai;
Bucură-te, că El spre tine a căutat;
Bucură-te, căci, cu al său dar, spre răbdare te-a îmbărbătat;
Bucură-te, că iarăși Selin s-a tulburat ca un turbat;
Bucură-te, că iarăși pentru tine ardere a poruncit;
Bucură-te, că și de astă dată nebiruită ai rămas;
Bucură-te, că, pentru Hristos, trupul iarăși l-au ars;
Bucură-te, că în această muncă cruzimea lui Selin o ai defăimat;
Bucură-te, că rănile lui Hristos pe trupul tău le-ai purtat;
Bucură-te, că arderea trupului cu dar dumnezeiesc ai răbdat;
Bucură-te, că prin ardere, jertfă vie și fără prihană Mirelui Hristos te aduceai;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 8-lea
Văzând cuvioasele femei Tomaida și Ieria marile chinuri pe care le răbdai, pe stareța ta Vriena la mănăstire o au înștiințat; iar fericita bătrână, auzind, cu lacrimi de bucurie pe Dumnezeu, Cel ce te întărea, Îl lăuda, strigând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu toată credința, cu durere în inimă și cu multe lacrimi se ruga fericita Vriena Mântuitorului nostru Iisus Hristos ca să-ți dea răbdare până la ceasul de sfârșit, în această a ta alergare spre cer; iar noi, aducându-ne aminte de suferințele tale, cu umilință te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că pentru mărturisirea dreptei credințe pe roată spre chinuire legată ai fost;
Bucură-te, că și întru aceste chinuri ai proslăvit pe Hristos;
Bucură-te, că după dezlegarea de pe roată, slăbind de multă durere, ai căzut la pământ;
Bucură-te, că prim-comitele și Lisimah au privit la chinurile tale;
Bucură-te, că în taina inimii lor se tânguiau cu jale;
Bucură-te, că, prin pătimirea ta, ei s-au întors la Hristos;
Bucură-te, că pătimirea ta multora a fost de folos;
Bucură-te, că prin chinurile tale, mulți au cunoscut pe Dumnezeul Cel adevărat;
Bucură-te, că mulți pentru răbdarea ta pe Dumnezeu au lăudat;
Bucură-te, că blestematul Selin, biruit văzându-se, iarăși spre alte chinuri s-a pornit;
Bucură-te, că iarăși, prin darul lui Hristos, pe el l-ai biruit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că pentru mărturisirea dreptei credințe pe roată spre chinuire legată ai fost;
Bucură-te, că și întru aceste chinuri ai proslăvit pe Hristos;
Bucură-te, că după dezlegarea de pe roată, slăbind de multă durere, ai căzut la pământ;
Bucură-te, că prim-comitele și Lisimah au privit la chinurile tale;
Bucură-te, că în taina inimii lor se tânguiau cu jale;
Bucură-te, că, prin pătimirea ta, ei s-au întors la Hristos;
Bucură-te, că pătimirea ta multora a fost de folos;
Bucură-te, că prin chinurile tale, mulți au cunoscut pe Dumnezeul Cel adevărat;
Bucură-te, că mulți pentru răbdarea ta pe Dumnezeu au lăudat;
Bucură-te, că blestematul Selin, biruit văzându-se, iarăși spre alte chinuri s-a pornit;
Bucură-te, că iarăși, prin darul lui Hristos, pe el l-ai biruit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 9-lea
Toată adunarea poporului care privea spre chinurile tale blestema cruzimea și nebunia tiranului Selin; iar cei binecredincioși pe Hristos Dumnezeu, Care te întărea, în taina inimilor lor, Îl lăudau, zicând: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritorisind cineva cu toată priceperea, nu va putea spune îndeajuns durerile și suferințele tale, fecioară, pe care cu dragoste le-ai răbdat pentru Mirele tău Cel din ceruri; iar noi, neputincioșii, îndrăznim a aduce ție aceste smerite cântări:
Bucură-te, că mâinile tale cu securea au fost tăiate;
Bucură-te, căci ca două mlădițe la pământ au fost aruncate;
Bucură-te, căci cu aceste mâini sfintele cărți tu le țineai;
Bucură-te, că acele sfinte mâini spre rugăciune adeseori le-ai ridicat;
Bucură-te, că acum, pentru dragostea lui Hristos, jertfă vie le-ai dat;
Bucură-te, că tăindu-ți mâinile, mintea și inima spre cer le ridicai;
Bucură-te, că în aceste dureri ajutor de sus cereai;
Bucură-te, căci cu sete dumnezeiască dezlegarea de trup o doreai;
Bucură-te, că în cămara cea de Mire de fecioarele cele înțelepte așteptată erai;
Bucură-te, că tu, fericită fecioară, cu ochii inimii spre cer priveai;
Bucură-te, că după tăierea mâinilor, spre tăierea picioarelor pregătită erai;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că mâinile tale cu securea au fost tăiate;
Bucură-te, căci ca două mlădițe la pământ au fost aruncate;
Bucură-te, căci cu aceste mâini sfintele cărți tu le țineai;
Bucură-te, că acele sfinte mâini spre rugăciune adeseori le-ai ridicat;
Bucură-te, că acum, pentru dragostea lui Hristos, jertfă vie le-ai dat;
Bucură-te, că tăindu-ți mâinile, mintea și inima spre cer le ridicai;
Bucură-te, că în aceste dureri ajutor de sus cereai;
Bucură-te, căci cu sete dumnezeiască dezlegarea de trup o doreai;
Bucură-te, că în cămara cea de Mire de fecioarele cele înțelepte așteptată erai;
Bucură-te, că tu, fericită fecioară, cu ochii inimii spre cer priveai;
Bucură-te, că după tăierea mâinilor, spre tăierea picioarelor pregătită erai;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 10-lea
Vrând purtătorul de armă să taie piciorul cel drept, luând securea a lovit cu mare putere în gleznă însă nu a putut să-l taie; și a doua oară lovind, nimic n-a sporit. Și văzând acest lucru, a luat un lemn și punându-l sub picior, a repezit cu furie securea și abia l-a tăiat. Iar tu, sfântă fecioară, de mare durere din tot trupul te cutremurai și cu inimă zdrobită pe Hristos Îl lăudai, strigând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid de diamant ai rămas, sfântă fecioară, în fața tuturor durerilor celor mari și amare, căci în inima ta odihneai prin credință, nădejde și dragoste pe Hristos Dumnezeu, Care te întărea a le răbda; pentru care te rugăm, auzi-ne și pe noi, cei care te lăudăm așa:
Bucură-te, că tăindu-ți-se piciorul drept și pe cel stâng spre tăiere îl întindeai;
Bucură-te, că tăindu-ți amândouă picioarele, de fericitul sfârșit te apropiai;
Bucură-te, că după tăierea sfintelor tale picioare și mâini, în jalnică priveliște te aflai;
Bucură-te, că sângele tău cel feciorelnic, curgând, pământul l-a adăpat;
Bucură-te, că sfântul tău sânge pe pământ se vedea închegat;
Bucură-te, că de pe feciorescul tău trup, ca de pe un arbore tânăr, ramurile se vedeau tăiate;
Bucură-te, că sfintele părți ale trupului tău pe pământ erau înșirate;
Bucură-te, căci cu sufletul tău cel sfânt, ca o pasăre din laț, dezlegarea o doreai;
Bucură-te, căci clipa despărțirii de trup cu bucurie o așteptai;
Bucură-te, că acum în inimă sufletul tău locuință își avea;
Bucură-te, că ultimele bătăi ale inimii tale spre Iisus erau îndreptate;
Bucură-te, că ultimele tale cuvinte, de Dânsul erau ascultate;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că tăindu-ți-se piciorul drept și pe cel stâng spre tăiere îl întindeai;
Bucură-te, că tăindu-ți amândouă picioarele, de fericitul sfârșit te apropiai;
Bucură-te, că după tăierea sfintelor tale picioare și mâini, în jalnică priveliște te aflai;
Bucură-te, că sângele tău cel feciorelnic, curgând, pământul l-a adăpat;
Bucură-te, că sfântul tău sânge pe pământ se vedea închegat;
Bucură-te, că de pe feciorescul tău trup, ca de pe un arbore tânăr, ramurile se vedeau tăiate;
Bucură-te, că sfintele părți ale trupului tău pe pământ erau înșirate;
Bucură-te, căci cu sufletul tău cel sfânt, ca o pasăre din laț, dezlegarea o doreai;
Bucură-te, căci clipa despărțirii de trup cu bucurie o așteptai;
Bucură-te, că acum în inimă sufletul tău locuință își avea;
Bucură-te, că ultimele bătăi ale inimii tale spre Iisus erau îndreptate;
Bucură-te, că ultimele tale cuvinte, de Dânsul erau ascultate;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 11-lea
Împăratul cerului și al pământului privind din cer la nevoințele tale, sfântă fecioară, cu darul Său te întărea spre săvârșirea alergării tale. Iar tu, cu necurmata ta privire a inimii spre El căutând, Îi cereai ajutorul, strigând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Făclie picioarelor tale a fost ție Legea Domnului și lumina cărărilor tale celor cerești. Pentru aceasta, prin darul Celui ce te-a ales și te-a chemat, te-ai făcut făclie mult luminoasă în sfeșnicul Bisericii lui Hristos, pentru care auzi și de la noi acestea:
Bucură-te, că prin vitejia cea duhovnicească pe nelegiuitul Selin l-ai rușinat;
Bucură-te, că el, văzându-se biruit, hotărâre de moarte asupra ta a dat;
Bucură-te, că din porunca lui ostașii sfântul tău cap l-au tăiat;
Bucură-te, că alergarea spre cer acum s-a terminat;
Bucură-te, că acum fericitul tău suflet spre cer a zburat;
Bucură-te, că Sfintele Puteri cu bucurie l-au întâmpinat;
Bucură-te, că la cămara veșnicului tău Mire ai fost dusă;
Bucură-te, că acum cununa muceniciei și a fecioriei ai primit de la Mirele tău, Hristos;
Bucură-te, că în hora fecioarelor, acolo veșnic ai dănțuit;
Bucură-te, că după învierea cea de obște, plată desăvârșită pentru nevoințele tale vei primi;
Bucură-te, că, prin sfârșitul tău cel mucenicesc, preafericita ta stareță Vriena foarte s-a bucurat;
Bucură-te, că fericitele tale moaște cu cinste aducându-le, în mănăstire le-a îngropat;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că prin vitejia cea duhovnicească pe nelegiuitul Selin l-ai rușinat;
Bucură-te, că el, văzându-se biruit, hotărâre de moarte asupra ta a dat;
Bucură-te, că din porunca lui ostașii sfântul tău cap l-au tăiat;
Bucură-te, că alergarea spre cer acum s-a terminat;
Bucură-te, că acum fericitul tău suflet spre cer a zburat;
Bucură-te, că Sfintele Puteri cu bucurie l-au întâmpinat;
Bucură-te, că la cămara veșnicului tău Mire ai fost dusă;
Bucură-te, că acum cununa muceniciei și a fecioriei ai primit de la Mirele tău, Hristos;
Bucură-te, că în hora fecioarelor, acolo veșnic ai dănțuit;
Bucură-te, că după învierea cea de obște, plată desăvârșită pentru nevoințele tale vei primi;
Bucură-te, că, prin sfârșitul tău cel mucenicesc, preafericita ta stareță Vriena foarte s-a bucurat;
Bucură-te, că fericitele tale moaște cu cinste aducându-le, în mănăstire le-a îngropat;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 12-lea
Vrând blestematul Selin după a ta ucidere să prânzească, s-a dus la palatul său și a fost cuprins deodată de o spaimă așa de mare, că rămânând mut, și-a ieșit din minte, și-a lovit capul de un stâlp și, căzând la pământ, rău a pierit. Iar poporul cel binecredincios, auzind aceasta, slavă mare a dat lui Dumnezeu pentru dreapta Sa izbăvire, zicând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântare de laudă și de mulțumire lui Dumnezeu au cântat toate monahiile și surorile sfintei mănăstiri la înmormântarea sfântului tău trup. Pentru aceasta te rugăm, auzi-ne și pe noi, nevrednicii, care te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că de la mormântul tău tămăduiri de boli se dădeau;
Bucură-te, că mulți păgâni, văzând aceste minuni și crezând în Hristos, se botezau;
Bucură-te, că, lăsând deșertăciunile cele lumești, viața monahicească au îmbrățișat;
Bucură-te, că, după a ta săvârșire, pe viețuitoarele acestei mănăstiri le cercetai;
Bucură-te, că la privegherile cele de toată noaptea, în mijlocul lor te arătai;
Bucură-te, că trei ceasuri împreună cu ele la sobornicească slavoslovie petreceai;
Bucură-te, că la arătarea ta te veseleai;
Bucură-te, că feciorescul și slăvitul tău trup din mănăstire nu a voit să fie luat;
Bucură-te, că preasfințitului episcop, spre mângâiere, un singur dinte i s-a dat;
Bucură-te, ca acel sfințit dinte al tău cu mare cinste în biserica cea nouă l-a așezat;
Bucură-te, că prin acest fecioresc dinte multe minuni s-au arătat;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, că de la mormântul tău tămăduiri de boli se dădeau;
Bucură-te, că mulți păgâni, văzând aceste minuni și crezând în Hristos, se botezau;
Bucură-te, că, lăsând deșertăciunile cele lumești, viața monahicească au îmbrățișat;
Bucură-te, că, după a ta săvârșire, pe viețuitoarele acestei mănăstiri le cercetai;
Bucură-te, că la privegherile cele de toată noaptea, în mijlocul lor te arătai;
Bucură-te, că trei ceasuri împreună cu ele la sobornicească slavoslovie petreceai;
Bucură-te, că la arătarea ta te veseleai;
Bucură-te, că feciorescul și slăvitul tău trup din mănăstire nu a voit să fie luat;
Bucură-te, că preasfințitului episcop, spre mângâiere, un singur dinte i s-a dat;
Bucură-te, ca acel sfințit dinte al tău cu mare cinste în biserica cea nouă l-a așezat;
Bucură-te, că prin acest fecioresc dinte multe minuni s-au arătat;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul al 13-lea
O, preaînțeleaptă și Sfântă Mare Muceniță a lui Hristos, Fevronia, primește de la noi, nevrednicii și păcătoșii, aceste smerite cuvinte spre lauda sfintelor tale nevoințe și fii mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu la ceasul sfârșitului nostru și în ziua Judecății de Apoi; ca, fiind noi miluiți prin sfintele tale rugăciuni, să cântăm și noi împreună cu tine
slavă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)
slavă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)
Icosul 1
Îngerească viață din copilărie ai petrecut în sfânta mănăstire și ca un crin plin de mireasma Duhului Sfânt ai crescut sub îngrijirea stareței Vriena. Pentru aceasta și noi, nevrednicii, cinstind patimile și sfânta ta viață, te lăudăm strigând așa:
Bucură-te, ca din fragedă copilărie pe Hristos ți L-ai ales ca Mire;
Bucură-te, că de doi ani erai când ai intrat în mănăstire;
Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai învățat;
Bucură-te, că, din a lor citire, spre nevoința ta cea bună te-ai îmbărbătat;
Bucură-te, mielușeaua care în duhovnicescul staul din fragedă vârstă ai intrat;
Bucură-te, că în livada duhovniceștilor nevoințe bună pășune ai aflat;
Bucură-te, că sufletul tău cu apa pustniceștilor lacrimi l-ai adăpat;
Bucură-te, că prin dragoste și nevoințe la ceruri ai alergat;
Bucură-te, că pentru dragostea cerescului tău Mire multe lacrimi ai vărsat;
Bucură-te, că prin sfintele nevoințe duhovnicește ai înflorit;
Bucură-te, că floarea frumuseții tale cu pustniceștile nevoințe o ai veștejit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Bucură-te, ca din fragedă copilărie pe Hristos ți L-ai ales ca Mire;
Bucură-te, că de doi ani erai când ai intrat în mănăstire;
Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai învățat;
Bucură-te, că, din a lor citire, spre nevoința ta cea bună te-ai îmbărbătat;
Bucură-te, mielușeaua care în duhovnicescul staul din fragedă vârstă ai intrat;
Bucură-te, că în livada duhovniceștilor nevoințe bună pășune ai aflat;
Bucură-te, că sufletul tău cu apa pustniceștilor lacrimi l-ai adăpat;
Bucură-te, că prin dragoste și nevoințe la ceruri ai alergat;
Bucură-te, că pentru dragostea cerescului tău Mire multe lacrimi ai vărsat;
Bucură-te, că prin sfintele nevoințe duhovnicește ai înflorit;
Bucură-te, că floarea frumuseții tale cu pustniceștile nevoințe o ai veștejit;
Bucură-te, preaînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
Condacul 1
Adunați-vă, iubitorii de mucenici, din Biserica dreptmăritoare, la pomenirea mult pătimitoarei Marii Mucenițe Fevronia, cu credință și cu evlavie să cerem ajutorul sfintelor ei rugăciuni și cu duhovnicească dragoste din suflet să-i strigăm: Bucură-te, preînțeleaptă fecioară, Mare Muceniță Fevronia!
și această
Rugăciune către Sfânta Mare Muceniță Fevronia
O, sfântă slăvită mare mucenică a lui Hristos, Fevronia, auzi-ne pe noi, păcătoșii și smeriții, care alergăm cu credință și cu evlavie către ajutorul sfintelor tale rugăciuni, nu ne lăsa pe noi, nevrednicii, care înotăm în valurile tulburi ale veacului de acum.
Sfântă Mare Mucenică, pleacă genunchii tăi cei duhovnicești către Dulcele Iisus, Mirele tău Cel dorit, în a cărui cămară acum te veselești și roagă-L pe El, cu dragostea aceea cu care îl rugai în sfintele tale nevoințe, să ne trimită și nouă, celor săraci și neputincioși, mila și Harul Său, spre ajutor în scârbele și ispitele noastre, care de pretutindeni ne necăjesc pe noi.
Fii mijlocitoare către preasfânta și viața cea îngerească pe care ai avut-o pe pământ. Credem că la orice mijlocire vei fi ascultată de Preabunul Dumnezeu, căci și tu ai plăcut Lui și ai păzit cu mare sfințenie poruncile Lui. Și pentru dragostea Lui ți-ai pus sufletul tău și te-ai adus pe tine jertfă vie, neprihănită și cuvântătoare. Deci, ca o slugă bună și preaînțeleaptă, multă îndrăzneală având către Stăpânul și Dumnezeul nostru Îmblânzește-L pe El, ca nu cu a Sa dreaptă mânie să ne pedepsească pe noi, care în toate zilele și ceasurile îl supărăm cu păcatele noastre, ci cu al Său dar și cu a Sa îndurare să ne ajute nouă să facem voia Lui, spre a scăpa de veșnicile munci și a intra întru fericirea și veselia cea nemărginită. Amin!
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește. (de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.
Troparul Sfintei Mari Mucenițe Fevronia
Glasul 4
Mielușeaua Ta, Iisuse, Fevronia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.
Preotul (sau diaconul) zice ectenia:
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.
Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)
Înca ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea și iertarea păcatelor, buna-sporire și ajutorul robilor lui Dumnezeu (N, cei pentru care se face rugăciunea) și pentru ca să li se ierte lor toată greșala cea de voie și cea fără de voie.
Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)
Încă ne rugăm ca să se păzească sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (satul) acesta și toate mănăstirile, orașele și satele, de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, să îndepărteze și să împrăștie toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de mustrarea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, și să ne miluiască pe noi.
Strana: Doamne, miluiește. (de 40 de ori)
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, și, Milostive, milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi.
Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)
Preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
În lipsa preotului, încheiem, zicând:
Doamne, miluiește. (de 40 de ori)
Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Comentarii
Trimiteți un comentariu