PRIN PROROCI GRĂIT-AI, DOAMNE!

  

 

 

 Prin proroci grăit-ai, Doamne, de la-nceputuri pân 'acum,

Dar lumea încă nu acceptă că  Tu le-arăți doar bunul drum...

Nu înțeleg că fără Tine nimic pe Terra n-ar putea

Să se întâmple  dacă, din infinitu-Ți, Tu n-ai vrea.

De când protopărinții noștri pierdut-au Raiul prin păcat,

Avut-ai grijă, seminția să nu dispară dintr-o dat '. 

Le-ai dat urmașilor putere să-și depășească înaintașii,

Dar, deseori, se comportau, cu semenii, precum hăitașii.

În rătăcirile de-acum, cum ai făcut cu Fiul Tău, 

Îi dai Satanei liber frâu să-i ispitească spre ce-i rău 

Pe cei ce au credință slabă și cad ușor în greu păcat, 

Gândind că tot li se cuvine din ce le-oferă cel spurcat. 

Mai grav e că în piei de oaie se-mbracă cel încornorat, 

Intrând și în altaru-Ți sacru, în obște bine ancorat, 

Căci lumea azi se lasă dusă de tăvălugul care șterge 

Identități, tradiții sfinte... pe dreapta-Ți  cale nu se merge. 

Prin semne le arăți și-acuma celor ce își țin credința, 

Smerindu-se în rugăciuni, puternică le e voința, 

Că ce în lume azi se-ntâmplă de-Apocalips-a fost prezis, 

Va fi aievea, însă, totul părea-va cel mai groaznic vis. 

Prin proroci grăit-ai, Doamne, și tot prin ei vei mai grăi, 

Din miliardele de oameni, mulți vor spori spre-a se-nrăi... 

Mai schimbă-Ți planul, de se poate, și luminează mințile 

Celor ce-și puseră în calcul să piară semințiile! 

8 oct. 2023-Georgeta Tudor