Evrei 11, 33-40; 12, 1-2

 

³³ care prin credință au biruit împărății, au făcut dreptate, au dobândit făgăduințe, au astupat gurile leilor, ³⁴ au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul săbiei, s'au întărit din propria lor slăbiciune, s'au făcut puternici în războaie, năvălirile vrăjmașilor le-au preschimbat în fugă, ³⁵ femei care și-au luat morții înviați; iar alții au fost chinuiți, nevrând să primească eliberarea, pentru a-și dobândi una mai bună, învierea^m; ³⁶ iar alții au suferit batjocoriri și bice, și chiar lanțuri și'nchisoare, ³⁷ au fost uciși cu pietre, sfârtecați, au murit uciși cu sabia, au pribegit în piei de oaie și'n piei de capră, strâmtorați, necăjiți, înjosiți, ³⁸ - ei, de care lumea nu era vrednică! - rătăcind în pustiuri, în munți, în peșteri și'n crăpăturile pământului. ³⁹ Și toți aceștia, deși primiseră bună mărturie pe temeiul credinței lor, n'au primit roadele făgăduințeiⁿ; ⁴⁰ pentru că Dumnezeu prevăzuse pentru noi ceva mai bun, așa ca ei să nu ajungă fără noi la desăvârșire^o.

¹ Astfel că și noi, având împrejuru-ne atâta nor de martori^a, să lepădăm tot ceea ce îngreuiază și tot păcatul ce cu ușurință ne'mpresoară, și cu stăruință să alergăm la întrecerea ce ne stă'nainte, ² cu ochii țintă la Cel ce începe credința și o desăvârșește, la Iisus, Cel ce'n locul bucuriei care-I stătea'nainte a îndurat crucea, în disprețul rușinii, și a șezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.