Pomenirea Sfântului și dreptului Evdochim

 

Sfântul Evdochim s-a născut în Capadocia din părinți foarte credincioși care s-au numit Vasile și Evdochia.
În vremea împăratului Teofil (829-842), Evdochim s-a aflat tânăr ofițer în armata imperială. Chiar în rang militar fiind, el s-a străduit pururea să trăiască conform poruncilor Evangheliei. Păstrându-se întru toată curățenia sufletească și trupească, el nu a vorbit niciodată cu femei, în afară de mama lui.
El a fost milostiv cu nenorociții și cu nevoiașii, citind pururea cu sârguință din Sfintele cărți și stând cu și mai multă sârguință la Sfânta rugăciune înaintea lui Dumnezeu. El s-a ferit întotdeauna de distracții și de grăirile deșarte cu cei deșerți: „în mijlocul deșertăciunilor celor lumești trăind, el a stat ca floarea de crin între spini și ca aurul în mijlocul focului. "
Datorită marilor lui virtuți și însușiri, împăratul l-a numit guvernator al Capadociei. Din această poziție înaltă Evdochim s-a arătat drept înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu Evdochim a murit la o vârstă tânără, în anul al treizeci și treilea al vieții lui.
Sfintele lui moaște sunt făcătoare de minuni, vindecând bolile oamenilor.
Un nebun s-a atins odată de racla lui și s-a făcut imediat sănătos; un copil paralitic, atingându-se și el de Sfânta raclă, s-a ridicat pe picioarele lui și a mers bine.
După optsprezece luni, mama lui a deschis racla și a aflat trupul lui Evdochim de parcă ar fi fost viu, fără nici un semn de putreziciune sau stricare. Din el ieșea miros de bunămireasmă.
Sfintele moaște ale dreptului Evdochim au fost mai după aceea mutate la Constantinopol și îngropate într-o biserică nouă închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și ctitorită de părinții dreptului Evdochim.