Ce facem?

Cum ne descurcăm cu oamenii care o ţin pe a lor, cu care greu o scoţi la capăt!

Ce facem după ce am încercat să fim buni şi iubitori, înţelegători şi iertători? Ce facem după ce am mers cu ei şi a doua milă de loc? Ce facem când, în ciuda tuturor silinţelor noastre de împăcare, stăruie în îndărătnicia şi vrăjmăşia lor? Sfântul Pavel spune că după ce am „mustrat” un astfel de om de două ori, adică am încercat din răsputeri să comunicăm cu el, şi el stăruie în îndărătnicia lui, să-l „lepădăm”. Să-i dăm de înţeles că păstrăm o atitudine deschisă şi iubitoare faţă de el, dar dacă stăruie să se poarte ca un arici, înţepând pe oricine se apropie, atunci să păstrăm o distanţă respectuoasă.

Sfântul Pavel se explică în continuare atunci când scrie în Rom. 12, 18; „De este cu putinţă, cât ţine de voi, cu toţi oamenii să aveţi pace”. Deci, în ce te priveşte, trăieşte în pace cu toţi dacă e cu putinţă. Dar nu întotdeauna depinde de tine şi, pentru aceea, nu e totdeauna cu putinţă. Deci „după una şi a doua mustrare, leapădă-l”.

Fragment din cartea "Vitamine duhovniceşti pentru întărirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc. vol. 1"

Cumpără cartea "Vitamine duhovniceşti pentru întărirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc. vol. 1"