Fapte 4, 13-22

 

Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48)

Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.

Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile.

¹³ Și văzând ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan și știind că sunt oameni fără carte și simpli, se mirau; și îi cunoșteau că fuseseră împreună cu Iisus. ¹⁴ Pe de altă parte, văzându-l pe omul cel tămăduit stând cu ei, nimic n'aveau de zis împotrivă. ¹⁵ Dar poruncindu-le să iasă afară din sinedriu, vorbeau între ei, ¹⁶ zicând: „Ce vom face noi cu oamenii aceștia? Cum că prin ei s'a făcut o minune învederată, vădit le este tuturor celor ce locuiesc în Ierusalim, și noi nu putem tăgădui. ¹⁷ Dar ca nu cumva să se răspândească mai mult în popor, să-i amenințăm, pentru ca nici unui om să nu-i mai vorbească ei în numele acesta“. ¹⁸ Și chemându-i, le-au poruncit ca nicidecum să nu mai grăiască și nici să mai învețe în numele lui Iisus. ¹⁹ Iar Petru și Ioan, răspunzând, le-au zis: „Judecați dacă înaintea lui Dumnezeu este drept să ascultăm de voi mai mult decât de Dumnezeu; ²⁰ că noi nu putem să nu vorbim despre cele ce-am văzut și-am auzit“. ²¹ Iar ei, amenințându-i din nou, le-au dat drumul, negăsind nici un chip să-i pedepsească, din pricina poporului; că toți Îl slăveau pe Dumnezeu pentru ceea ce se făcuse. ²² Căci omul cu care se făcuse această minune a vindecării avea mai mult de patruzeci de ani.

Aliluia, glasul al 8-lea (Psalm 131: 8, 14)

Stih 1: Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii Tale.

Stih 2: Zis-a Domnul: Aceasta este odihna Mea în veacul veacului, aici voi locui, că am ales-o pe ea.