Un colectiv interdisciplinar (medici, biologi, matematicieni și teologi) al Universității Oxford a realizat, în 2021, un studiu pe contribuția cultelor în pandemie, folosind ca studiu de caz Biserica Ortodoxă Română. Ideea i-a aparținut cercetătorului român în imunologie la Oxford, Ștefan Dascălu.
" Practic, este o analiză de politici publice și de implementare a acestora. Noi am încercat să aflăm care sunt bunele practici în colaborarea cu instituțiile de cult și cu comunitățile religioase pe teme de sănătate și, în acest caz, pandemia, printre care vaccinarea și restricționarea accesului la ritualurile religioase care, din păcate, în România nu a fost făcută cum trebuie.", explică la RFI, Ștefan Dascălu, cel care a avut ideea studiului.
Rezultatele studiului au fost publicate, pe 6 decembrie, în „Frontiers in Public Health”, jurnal de specialitate şi revistă academică specializată în sănătatea publică.
"Din păcate, rezultatul studiului respectiv este că ceea ce a lipsit cel mai mult a fost comunicarea. Comunicarea între autoritățile statului și biserică, lucru care a polarizat și mai mult societatea. În România, observăm în general o polarizare în societate pe diferite teme: antioccidentalismul, conspiraționismul, toate aceste neajunsuri care au fost observate în timpul pandemiei, care practic indirect sunt rezultatul acestora. Și am observat, în acești ani, că anumiți oameni au devenit exponenții acestor mase sociale, printre care și ÎPS Teodosie, prin luările de poziție, prin îndemnurile către populație, către credincioși, de a încălca măsurile de sănătate publică, chiar și cele care nu au fost implementate corect. Pentru că au fost erori de implementare și anumite măsuri care nu au fost luate cu cap și anumite măsuri care au încălcat libertatea religioasă, fără a avea un fundament legal.
Pentru că diferența între începutul pandemiei, când nu știam la ce să ne așteptăm, când a existat acea urgență foarte mare și continuarea, anul 2021, când noi aveam experiența primului val, România nu avea legislație pentru implementarea anumitor măsuri de sănătate publică menite să restricționeze libertatea religioasă. Aceste lucruri, implementate prost, au făcut ca acești vectori sociali, printre care ÎPS Teodosie, printre cei mai vocali, să devină vocea acestor mase de oameni și propagatorul diverselor teorii ale conspirației și ale mesajelor antimăsuri de sănătate publică. Și iată, vedem acum, că mesajele sunt pe aceeași lungime de undă, dar față de războiul din Ucraina, mesaje de susținere față de Putin, mesaje acum cu celebrarea Paștelui (...) Vedem că astfel de oameni și-au menținut poziția din pandemie și până acum și din păcate, ca o consceință, în pandemie, mulți oameni și-au pierdut viața pentru că au ascultat de acești oameni", mai spune Ștefan Dascălu.
Potrivit acestuia, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a fost cea mai vizibilă voce din întreaga biserică, în pofida faptului că dumnealui nu este cleric. "Dar, având poziția de purtător de cuvânt, a reușit să transmită un mesaj în favoarea sănătății publice, care, invariabil, a salvat vieți în totală opoziție cu numeroasele abateri ale unor figuri clericale, unele foarte sus în ierarhia bisericească, precum este ÎPS Teodosie", mai spune Ștefan Dascălu. Sursa: www. :mfi.to
Comentarii
Trimiteți un comentariu