REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ​Sfânta Eufrosina a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mic (408-450) și era singurul copil al unui om puternic, slăvit, credincios și milostiv, Pafnutie cu numele, din cetatea Alexandrei. La 18 ani de la nașterea ei, tatăl său îi găsise un mire, după măsura rangului său. Eufrosina, însă, iubea viața monahicească. Drept aceea, pe orice călugăr primit în casă și ospătat de tatăl ei, ea îl întrebă despre viața fraților din mănăstire. ​Deci, odată, pe când tatăl ei nu era acasă, Eufrosina a părăsit lumea și deșertăciunile ei și a fugit, pe ascuns, din casa părintească, schimbându-și portul, adică îmbrăcând haine bărbătești și numindu-se Smarald, în loc de Eufrosina. Tunzându-și, apoi, părul capului său și dându-se drept un famen împărătesc, a intrat într-o mănăstire bărbătească, în tot chipul silindu-se să se ascundă, ca să nu o afle Pafnutie, tatăl ei. ​Așadar, după ce-și îndeplini dorința de a intra în mănăstire, fratele Smarald se nevoia cu tot felul de osteneli și cu rug...

  ​Eufrosina a fost fiica lui Pafnutie, bărbat slăvit și bogat din Alexandria. Părinții ei, multă vreme fără nici un copil, s-au rugat lui Dumnezeu cu lacrimi să le dăruiască prunc și o primiră de la Domnul pe ea, Eufrosina. Binecredincioșii și cucernicii ei părinți și-au crescut fiica în cea mai aleasă educație creștină. Nevoind să se căsătorească, Eufrosina a plecat în taină din casa părintească, și-a luat haine bărbătești și a intrat într-o mânăstire de monahi zicând despre sine că este eunuc al împăratului Teodosie și că se numește Smaragd. Egumenul a primit-o și a rânduit-o în ascultarea Părintelui Agapit. Cu postul, cu nevoințele și cu rugăciunea părutul Smaragd a întrecut repede pe toți frații din mânăstire. Când Smaragd a împlinit în acea mânăstire cu totul treizeci și opt de ani de aspre nevoințe monahicești, tatăl Pafnutie a venit să cerceteze mănăstirea, iar egumenul l-a îndreptat pentru sfat și pentru rugăciune la îmbunătățitul călugăr Smaragd. Smaragd l-a recunosc...

  ​Cuvioasa noastră Maică Eufrosina (Eufrοsίna) s-a născut la începutul secolului al V-lea în cetatea Alexandria. Era singurul copil al unor părinți iluștri și bogați. Când avea doisprezece ani, mama ei a adormit, așa că fata a fost crescută de tatăl ei, Pafnutie, care era un creștin foarte evlavios. El obișnuia să viziteze o anumită mănăstire, unde Egumenul era părintele său duhovnicesc. ​Când Eufrosina a împlinit optsprezece ani, tatăl ei a vrut ca ea să se căsătorească. A mers la mănăstire să obțină binecuvântarea Egumenului pentru nunta fiicei sale. Egumenul a vorbit cu ea și i-a dat binecuvântarea sa, dar Sfânta Eufrosina tânjea după viața monahală. Într-o zi, și-a dăruit averea săracilor, apoi a fugit pe ascuns din casă. ​Sfânta hotărâse să intre într-o mănăstire pentru a-și petrece viața în singurătate și rugăciune, dar se temea că tatăl ei era în stare să o găsească într-o mănăstire de femei. Prin urmare, s-a deghizat în bărbat și a intrat în aceeași mănăstire de bărbați...

 

  s A fost odată un pustnic bătrân care trăia într-o chilie adânc în pădure. Zi de zi, el scotea apă dintr-o fântână adâncă folosind o găleată veche și crăpată. Trecând pe acolo, un tânăr ucenic l-a privit uimit cum o parte din apa scoasă din adâncuri se scurgea prin crăpăturile vasului până când bătrânul ajungea să o toarnă la rădăcina unui pom. Ucenicul, plin de râvnă și dorință de eficiență, i-a spus: — Avvă, de ce nu schimbi găleata? Muncești de două ori mai mult și pierzi atâta apă pe drum! Vasul acesta este crăpat și nedemn de o lucrare bună. Bătrânul i-a zâmbit cu blândețe și i-a arătat poteca ce ducea de la fântână până la chilie. Pe marginea acelei poteci, pe partea unde picura apă din găleata spartă, crescuseră flori minunate, pline de culoare și parfum, în timp ce pe cealaltă parte pământul rămăsese uscat și pietros. — Vezi, fiule? a spus bătrânul. Eu am știut întotdeauna de cusurul acestei găleți. Dar am semănat semințe de flori de-a lungul drumului, iar neputința v...

        Doamne Iisuse Hristoase, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, Care în ziua de astăzi ai stat împreună cu ucenicii Tăi la Cina cea de pe urmă și cu mare umilință le-ai spălat picioarele tuturor, chiar și pe ale aceluia care Te-a vândut și luând apoi în mâinile Tale pâine și vin și binecuvântându-le, le-ai făcut Însuși trupul și sângele Tău cu care i-ai împărtășit zicând : Luați, mâncați și beți, că acestea sunt Trupul și Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre , mântuiește-mă!  Cel ce tot întru această zi Te-ai înălțat la cer și ai șezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, ca să împărățești împreună cu El în veci, ca Unul Născut Fiul al Său preaiubit, rogu-Te, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi și ale Sfântului ierarh Nicolae, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii și ale celor răposați. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinți ca să-mi plâng păcatele mele; darul Tău cel curățitor care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele și să...

  1 Atunci asemăna-se-va împărăția cerurilor cu zece fecioare care, luându-și candelele, au ieșit întru întâmpinarea mirelui. 2 Dar cinci dintre ele erau nebune a și cinci înțelepte. 3 Cele nebune, luându-și candelele, n'au luat cu ele și untdelemn. 4 Iar cele înțelepte, odată cu candelele și-au luat și untdelemn în vase. 5 Dar zăbovind mirele, au ațipit toate și au adormit. 6 Iar la miezul nopții s'a făcut strigare: Iată, vine mirele!, ieșiți întru întâmpinarea lui!. 7 Atunci s'au sculat toate fecioarele acelea și și-au împodobit candelele. 8 Iar cele nebune le-au zis celor înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, că nouă ni se sting candelele. 9 Dar cele înțelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă. Mai bine mergeți la cei ce vând și cumpărați-vă. 10 Deci, plecând ele să cumpere, a venit mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă și ușa s'a închis. 11 Mai pe urmă au sosit și celelalte fecioare, zicând: Doamne...

  10 Tu însă mi-ai urmat mie în învățătură, în purtare, în năzuință g , în credință, în iubire, în stăruință h , 11 în prigonirile și suferințele mele câte mi-au fost în Antiohia, în Iconiu, în Listra. Câte prigoniri am răbdat!, și din toate m'a izbăvit Domnul. 12 Prigoniți vor fi și toți cei ce voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus. 13 Cât despre oamenii răi și amăgitori, ei vor merge din rău în mai rău, înșelători și înșelați i . 14 Tu însă rămâi în cele ce-ai învățat și de care ești încredințat, deoarece știi de la cine le-ai învățat 15 și fiindcă din pruncie cunoști Sfintele Scripturi j , cele ce pot să te înțelepțească spre mântuire prin credința cea întru Hristos Iisus.

  Glasul 8 C u frumusețea fecioriei ai strălucit, cu cununa muceniciei te-ai împodobit și apostolie ți s-a încredințat, fecioară, ca unei mărite; și văpaia focului ai prefăcut-o în rouă, iar prin rugăciunea ta furia taurului ai înfrânt-o, ca una care ești întâia nevoitoare.

  Troparul Sfintei Întâi Mari Mucenițe și întocmai cu Apostolii Tecla, glasul al 4-lea: M ielușeaua Ta, Iisuse, Tecla, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre. Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmosul: S ă cântăm Domnului, Celui Ce a povățuit pe poporul Său prin Marea Roșie, cântare de biruință, căci cu Slavă S-a preaslăvit. Stih: Sfântă Mare Muceniță Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. L imba nu poate povesti nevoințele cele prealăudate ale celei dintâi mucenițe; că nu putem a o lăuda după cuviință. Stih: Sfântă Mare Muceniță Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. M ândria cea îngâmfată a tiranului a înceta...

  Cântarea 1 I rmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor izbăvit israeliteanul, striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. S tih: Sfântă muceniţă Tecla, roagă-te pentru noi! L imba nu poate a povesti nevoinţele tale, muceniţă a lui Hristos, ceea ce ai fost cea dintâi, ce cu credinţă pe Mântuitorul lumii l-ai mărturisit. S tih: Sfântă muceniţă Tecla, roagă-te pentru noi! A u amuţit cetele cereşti, fecioară muceniţă când au văzut pătimirea ta şi într-un glas au cântat slavosloviei Celui ce prin Duhul cugetul ţi l-a întărit. S lavă… T ecla fecioară a lui Hristos, logodnică a Domnului te-ai arătat prin viaţa ta, cu evlavie ai urmat povăţuirilor Preafericitului Apostol Pavel. Ş i acum… F ecioară şi Maică a lui Dumnezeu venind către tine în ispite şi strâmtorări, ceea ce eşti plină de har la Fiul tău şi Dumnezeul nostru mijloceşte pentru noi. Cântarea a 3-a I rmos: Doamne, Cel ce ai zidit văzduhului boltă, Biserica ta ai înălţat-o, întărește-o...

L Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă ...