Luna octombrie în 6 zile: pomenirea Sfântului, slăvitului Apostol Toma

 

​Sfântul Apostol Toma, numit și Geamănul, era din cetatea Galileii, cu numele Paneada și era pescar. A avut fericirea de a trăi pe vremea Mântuitorului Hristos, de a-L cunoaște, de a crede în EL și de a-L urma. Nu era un cărturar, dar el aducea lui Hristos un suflet cinstit și curajos, care-L iubea până la moarte. Drept aceea, a și fost el ales de Hristos și numărat între cei doisprezece ucenici ai săi.

​Evanghelia vorbește și de căderea lui Toma. Este vorba, adică, de îndoiala lui Toma, de a crede că Domnul a înviat din morți, atunci când toți ceilalți Apostoli îi mărturisesc lui că Domnul a fost văzut de ei toți înviat și viu că a vorbit cu ei. Toma nefiind de față în ceasul acela, le-a zis: "Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede" (Ioan 20, 25).

​Dar, din rânduiala lui Dumnezeu, îndoiala aceasta a lui Toma, a dus la sporirea cu și mai multă putere a credinței în Biserica lui Hristos. În adevăr, după opt zile, ucenicii fiind adunați în același loc și fiind și Toma cu ei, S-a arătat iarăși Domnul înviat și a zis lui Toma: "Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea și nu fi necredincios, ci credincios" (Ioan 20, 27). Și Toma a pipăit și s-a încredințat. Și, biruit de adevărul învierii Domnului, a strigat fericit și înspăimântat: "Domnul meu și Dumnezeul meu!" (Ioan 20, 28). În acest chip, cu și mai mult temei, s-a propovăduit învierea Domnului, ca El, adică, nu cu alt trup, ci cu același trup al Său, cu care a pătimit și a murit, cu acela și a înviat deschizând, astfel, lumii și nouă tuturor, drumul Învierii.

​După înălțarea la cer a Domnului și după primirea Duhului Sfânt, trăgând Sfinții Apostoli la sorți încotro să propovăduiască fiecare, Sfântul Toma i-a căzut șorțul să meargă în India. Deci, a semănat Apostolul cuvântul lui Dumnezeu, la mideni, la parteni și la indieni, și pe mulți i-a creștinat, întemeind biserici. Și a fost ucis Sfântul Apostol Toma, străpuns de ostași cu sulițe, la porunca unui rege păgân, primind astfel și cununa muceniciei, iar moaștele lui s-au aflat multe vreme la Edesa. Tradiția mai știe că Sfântul Toma ducea întotdeauna cu sine în India o Evanghelie a Sfântului Matei.

​Bibliografie:

• ​Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, Editura Egumenița, Caransebeș.
• ​Proloagele, Volumul I (Septembrie - Februarie), Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova.
• ​Sfânta Scriptură (Biblia), Noul Testament, Evanghelia după Ioan (20, 24-29).
• ​Sinaxarul Mare al Bisericii Ortodoxe, Luna Octombrie.

​Autor: Teolog și jurnalist Daniel Caranda