Sfântul Ieromucenic Ciprian, Sfânta Muceniță Fecioară Iustina și Sfântul Mucenic Teoctist din Nicomidia

 

​Sfântul Ciprian era păgân și originar din Antiohia. Din fragedă copilărie, părinții săi rătăciți l-au dedicat slujirii zeilor păgâni. De la vârsta de șapte ani până la treizeci de ani, Ciprian a studiat în principalele centre ale păgânismului: pe Muntele Olimp, în cetățile Argos și Tauropolis, în cetatea egipteană Memphis și la Babilon. După ce a atins o eminentă înțelepciune în filosofia păgână și în meșteșugul vrăjitoriei, a fost inițiat în preoția păgână pe Muntele Olimp. Descoperind o mare putere prin invocarea duhurilor necurate, l-a văzut chiar pe Prințul Întunericului, vorbind cu el și primind de la el o oaste de demoni care să-l slujească.

​După ce s-a întors la Antiohia, Ciprian era cinstit de păgâni ca un preot păgân proeminent, uimind oamenii cu capacitatea sa de a arunca vrăji, de a aduce ciumă și molime, și de a evoca morții. A adus mulți oameni la pierzare, învățându-i să slujească demonilor și cum să arunce vrăji magice.

​Sfânta fecioară Iustina trăia în Antiohia. După ce l-a întors pe tatăl și pe mama ei de la rătăcirea păgânismului și i-a adus la credința în Hristos, s-a dedicat Mirelui Ceresc și și-a petrecut timpul în post și rugăciune. Când tânărul Aglaida i-a propus căsătoria, sfânta a refuzat, pentru că dorea să rămână fecioară. Aglaida a căutat ajutorul lui Ciprian. Acesta a spus că va face ca inima Iustinei să fie umplută de poftă pentru tânăr. Orice ar fi încercat Ciprian, nu a realizat nimic, pentru că sfânta a biruit toate vicleșugurile diavolului prin rugăciune și post.

​Ciprian a trimis un duh necurat să o atace pe sfânta fecioară și să stârnească în ea patimi trupești, dar ea le-a biruit prin puterea Semnului Crucii și prin rugăciune fierbinte către Domnul.

​Chiar dacă unul dintre demoni și Ciprian însuși și-au luat diferite înfățișări prin puterea vrăjitoriei, nu au reușit să o influențeze pe Sfânta Iustina, care era păzită de credința ei fermă în Hristos. Toate vrăjile s-au risipit, iar demonii au fugit la auzul numelui Iustinei.

​Ciprian, în furia lui, a trimis ciumă și molimă asupra familiei Iustinei și asupra întregii cetăți, dar acestea au fost zădărnicite de rugăciunea ei. Vrăjitorul a adus necaz nu doar asupra Iustinei și familiei ei, ci și asupra întregii cetăți. S-au răspândit zvonuri că cetatea era pedepsită pentru că Iustina nu voia să se căsătorească cu Aglaida. Mai multe persoane au venit la ea și i-au cerut să se mărite cu Aglaida ca Ciprian să nu-i mai pedepsească cu alte nenorociri. Iustina i-a liniștit și i-a asigurat că în curând nenorocirile pe care Ciprian le-a cauzat cu ajutorul demonilor vor lua sfârșit. Sfânta Iustina s-a rugat lui Dumnezeu, puterea demonilor a fost distrusă, și toți au fost vindecați de bolile și necazurile lor.

​Oamenii au început să-L laude pe Hristos și să-l batjocorească pe Ciprian și vrăjitoria lui. Convins că diavolul era neputincios împotriva Semnului Crucii și se cutremura la numele lui Hristos, Ciprian și-a venit în fire și și-a dat seama că fusese corupt devenind vrăjitor și participând la tot felul de răutăți, făcând rău altora și înșelându-i. A ucis pe mulți cu vrăjile și otrăvurile sale și a omorât mulți bărbați și femei ca jertfe oferite demonilor. Era deja părtaș la soarta demonilor, și dacă ar fi murit în acel moment, ar fi fost aruncat în adâncurile iadului. Domnul însă, în nemăsurata Sa milă, l-a salvat din abis.

​Sfântul Ciprian a văzut că diavolul căruia îi slujea se temea de Hristos. Cel Rău a recunoscut că nu a putut învinge fecioara pentru că se temea de „un anume semn" pe care îl avea asupra ei.

​„Dacă te sperii chiar și de simpla umbră a Crucii și dacă doar numele lui Hristos te face să tremuri," a spus Ciprian, „ce vei face când Hristos Însuși va sta înaintea ta?"

​Diavolul s-a aruncat atunci asupra preotului păgân și a încercat să-l bată și să-l sugrume. Pentru prima dată, Sfântul Ciprian a testat puterea Semnului Crucii și a numelui lui Hristos, păzindu-se de furia Vrăjmașului. Apoi s-a dus la episcopul local Antim cu profundă pocăință și și-a aruncat toate cărțile în flăcări. Chiar a doua zi a intrat în biserică și nu a vrut să o părăsească, deși nu fusese încă botezat.

​Prin străduințele sale de a urma dreptatea, Sfântul Ciprian a înțeles marea putere a credinței în Hristos, compensând mai mult de treizeci de ani de slujire a Satanei. La șapte zile după Botez a fost tuns cititor, în a douăsprezece zi ipodiacon, în a treizecea zi diacon. După un an a fost hirotonit preot. La scurt timp după aceasta, Sfântul Ciprian a fost ridicat la rangul de episcop.

​Sfântul Ciprian a convertit atât de mulți păgâni la Hristos încât în eparhia sa nu a mai rămas nimeni să aducă jertfă idolilor, iar templele păgâne au căzut în nefolosință. Sfânta Iustina s-a retras într-o mănăstire și a fost aleasă Stareță.

​În timpul persecuției împotriva creștinilor sub împăratul Dioclețian, Episcopul Ciprian și Sfânta Iustina au fost arestați și aduși la Nicomidia, unde, după chinuri oribile, li s-au tăiat capetele cu sabia. Sfântul Ciprian, temându-se că curajul sfintei fecioare ar putea slăbi dacă l-ar vedea ucis, a cerut timp să se roage. Sfânta Iustina și-a plecat capul și a fost decapitată prima.

​După ce a văzut chinurile Sfintei Iustina, un ostaș pe nume Teoctist a căzut la picioarele lui Ciprian și s-a declarat creștin, și a fost decapitat împreună cu ei.

​Sfântul Ieromucenic Ciprian, Sfânta Fecioară Muceniță Iustina și Sfântul Mucenic Teoctist au pătimit pentru Hristos la Nicomidia în anul 304.

​Moaștele Sfinților Ciprian și Iustina se găsesc în diferite locuri din lume. Unul dintre picioarele Sfântului Ciprian se află la Mănăstirea Iviron de pe Muntele Athos. O bucată din craniul Sfântului Ciprian se află în biserica închinată acestor sfinți la Menikos Nicosia. O mică bucată din craniul Sfintei Iustina se află tot acolo. Fragmente din Sfintele Moaște ale Sfinților Ciprian și Iustina se află în Mănăstirea care le este dedicată la Fili, Attica. Capul Sfintei Iustina se află la Mănăstirea Panagia Panahranto (Preasfânta Născătoare de Dumnezeu) de pe insula greacă Andros. O parte din mâna Sfântului Ciprian se află în biserica Zlătari (Calea Victoriei 14, București, România).

​Listă Bibliografică

• ​Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, Editura Egumenița.
• ​Proloagele (Viețile Sfinților pe tot anul), Editura Episcopiei Romanului și Hușilor.
• ​Mineiul pe Octombrie, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă (IBMO), București.
• ​Sfântul Dimitrie al Rostovului, Viețile Sfinților pe luna Octombrie (Pătimirea Sfântului Sfințitului Mucenic Ciprian și a Sfintei Mucenițe Iustina - 2 Octombrie).
• ​Sinaxarul Mare al Bisericii Ortodoxe, Ed. IBMO.
• ​Arhivele Hagiografice ale Bisericii Ortodoxe din America (OCA).

​Autor: Teolog și jurnalist Daniel Caranda