Rugăciunea de vineri

 

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitor al sufletului meu, mărturisesc înaintea Ta în această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai luat moarte pe cruce pentru păcatele noastre, că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe și cu fărădelegile mele cele rele. Pentru aceea, mă rog bunătății Tale celei nemărginite ca să mă faci și pe mine părtaș sfintelor Tale patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să mă învrednicesc să câștig și eu, asememea Ție, precum Tu, Cel milostiv le-ai răbdat pentru mântuirea mea, întărindu-mă pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii iudei. Drept aceea, întărește-mă, Doamne, ca de astăzi înainte să pot ridica cu bucurie crucea Ta, cu deplină pocăință, întristarea morții Tale să o simt precum au simțit-o preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei. Și-mi înviază simțirile mele cele sufletești, ca să cunoască moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele neînsuflețite care s-au mișcat la răstignirea Ta și cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. Dă-mi, Doamne, și mie, tâlharului celui rău, darul Tău, și iartă păcatele mele pentru sfintele Tale patimi, și mă primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și ziditor ce-mi ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și adormiți, precum întru toate zilele se roagă Ție sfânta Biserică, și le iartă lor toate păcatele, și-i învrednicește pe ei împărăției Tale ca să vadă lumina Ta, și să mărească slava Ta. Mă închin crucii Tale, Hristoase, și zic către dânsa: slavă ei, pentru dragostea Ta!  Bucură-te, preacinsită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit! Bucură-te Pom proslăvit, pentru că tu ai ținut Rodul Vieții ce ne-a mântuit din moartea păcatului! Bucură-te, Toiagul cel tare ce ai sfărmat ușile iadului! Bucură-te, Cheia Împărătească, ce ai deschis ușa Raiului! Mă bucur și eu pentru că văd pe vrăjmașii tăi jos iar pe prietenii tăi că împărățesc în Ceruri; pe vrăjmașii tăi biruiți, iar pe creștinii ce ți se închină, înarmați cu puterea ta. O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și câtă necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! Drept aceea, cum pot eu să fug de Cruce, văzând pe Dumnezeul meu că este ridicat pe ea? Cum să-mi pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul meu că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine-mi este, cu adevărat, de mă voi mâhni de relele ce-mi pricinuiesc mie oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc mie diavolii, trupul și gândul meu cel rău, sau pentru sărăcia și bolile ce-mi vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele mele; căci aceastea toate le trimite ca să mă apropie mai mult de El  ca să-L slăvesc și să mă pedepsesc în această viață pentru binele meu, ca să mă odihnesc cu mai multă slavă în Împărăția Lui cea veșnică. Și de vreme ce este așa, înmulțește-mi, Doamne, ostenelile, ispitele și durerile, dar să-mi înmulțești împreună și să-mi prisosești și răbdarea, ca să pot răbda toate câte mi s-ar întâmpla. Pentru că recunosc că sunt neputincios de nu mă vei întări, orb de nu mă vei lumina, legat de nu mă vei dezlega, fricos de nu mă vei face îndrăzneț, rău de nu mă vei preface în bun, pierdut de nu mă vei ierta, rob de nu mă vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin și o măresc acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.