Luca 11, 1-10
1 Și a fost că pe când era El rugându-Se într'un loc, după ce a încetat I-a zis unul din ucenicii Săi: „Doamne, învață-ne să ne rugăm, așa cum și Ioan i-a învățat pe ucenicii lui“. 2 Și le-a zis: „Când vă rugați, ziceți: Tatăl nostru Carele ești în ceruri, sfințească-se numele Tău. Vină împărăția Ta. Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. 3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă'n fiecare zi. 4 Și ne iartă nouă păcatele noastre, căci și noi iertăm oricui ne-o datorează nouă. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de Cel-Rău“. 5 Și le-a zis: „Cine dintre voia, având un prieten, de se va duce la el în miez de noapte și-i va zice: Prietene, împrumută-mă cu trei pâini, 6 că mi-a venit un prieten de pe drum și n'am ce să-i pun dinainte; 7 dar acela, răspunzând dinlăuntru, i-ar zice: Nu-mi da de lucru!, acum ușa e'ncuiată și copiii mei sunt în așternut cu mine; nu pot să mă scol să-ți dau... 8 Vă spun Eu vouă: Chiar dacă nu se va scula și nu-i va da pentru că-i este prieten, pentru îndrăzneala lui, totuși, se va scula și-i va da cât îi trebuie. 9 Și Eu vă zic: Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. 10 Că oricine cere, ia; și cel ce caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.
Comentarii
Trimiteți un comentariu