I Tesaloniceni 2, 14-20
Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 98: 5, 1)
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este.
Stih: Domnul împărățește: să se mânie popoarele. Șade pe heruvimi: să se cutremure pământul.
14 Că voi, fraților, v'ați făcut următori Bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Iudeea întru Hristos Iisus, fiindcă și voi ați îndurat de la cei de un neam cu voi aceleași [suferințe] ca și ele de la Iudei, 15 cei ce și pe Domnul Iisus L-au omorât precum pe profeți, iar pe noi ne-au prigonit; și neplăcuți Îi sunt lui Dumnezeu și potrivnici le sunt tuturor oamenilor, 16 pentru că ne'mpiedică să le vorbim neamurilor ca ele să se mântuiască - așa ca ei întotdeauna să pună vârf păcatelor lor. Dar la urmă a ajuns peste ei mânia lui Dumnezeu. 17 Iar noi, fraților, fiind pentru o vreme despărțiți de voi - cu fața, nu cu inima -, cu mare dor ne-am sârguit să vă vedem fața. 18 De aceea am vrut să venim la voi - adică eu, Pavel, și nu o dată -, dar ne-a împiedicat Satana. 19 Căci care este nădejdea noastră, bucuria noastră, cununa laudei noastre - dacă nu voi - înaintea Domnului nostru Iisus la venirea Sa? 20 Da, voi sunteți slava noastră și bucuria!
Aliluia, glasul 1 (Psalm 73: 2, 13)
Stih 1: Adu-Ți aminte de adunarea Ta, pe care ai câștigat-o de la început.
Stih 2: Iar Dumnezeu, Împăratul nostru mai înainte de veci, a lucrat mântuire în mijlocul pământului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu