Luca 24, 36-53

 

³⁶ Și pe când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!“ ³⁷ Iar ei, înspăimântându-se și înfricoșându-se, credeau că văd duh. ³⁸ Și El le-a zis: „De ce sunteți tulburați și pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? ³⁹ Vedeți mâinile Mele și picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiți-Mă și vedeți că duhul nu are carne și oase așa cum Mă vedeți pe Mine că am“. ⁴⁰ Și zicând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele. ⁴¹ Și lor, celor încă necrezând de bucurie și minunându-se, El le-a zis: „Aveți aici ceva de mâncare?“ ⁴² Iar ei I-au dat o bucată de pește fript și dintr'un fagure de miere. ⁴³ Și, luând, a mâncat în fața lor. ⁴⁴ Și le-a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am grăit pe când încă eram împreună cu voi, că toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în profeți și în psalmi trebuie să se plinească“. ⁴⁵ Atunci le-a deschis mintea ca să'nțeleagă Scripturile. ⁴⁶ Și le-a zis că așa este scris și că așa trebuia să pătimească Hristos și a treia zi să învie din morți ⁴⁷ și întru numele Său să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim. ⁴⁸ „Voi sunteți martorii acestora. ⁴⁹ Și iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu^e; voi însă rămâneți în cetate până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus“. ⁵⁰ Și i-a dus afară până spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. ⁵¹ Și a fost că'n timp ce-i binecuvânta, S'a depărtat de ei și S'a înălțat la cer. ⁵² Iar ei, închinându-I-se, s'au întors în Ierusalim cu bucurie mare. ⁵³ Și'n toată vremea erau în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.