Catavasiile Pogorârii Sfântului Duh

 

Glasul al IV-lea.

(Se cântă din Joia Înălțării până în sâmbăta Odovaniei Cincizecimii)

Cântarea I:

Cu dumnezeiescul nor acoperit fiind gângavul, a cuvântat despre Legea cea scrisă de Dumnezeu; că scuturând tina de pe ochii minții, vede pe Cel ce este și se luminează în cunoașterea Duhului, lăudând cu dumnezeiești cântări.

Cântarea a III-lea:

Rupt-a legăturile pântecelui celui sterp, și ocara cea greu de răbdat a celei bineroditoare, numai rugăciunea prorociței Ana, de demult, a celei purtătoare de duh umilit, către Cel Atotputernic și Dumnezeul cunoștințelor.

Cântarea a IV-lea:

Împărate al împăraților, Unule dintru Unul singur, Cuvinte, Cel ce ai ieșit din Tatăl cel nepricinuit, pe Duhul Tău cel adevărat, Cel întocmai puternic, Făcător de bine, L-ai trimis Apostolilor celor ce cântă: Slavă puterii Tale, Doamne.

Cântarea a V-lea:

O, fii cu chipuri luminate ai Bisericii! Primiți curățire izbăvitoare de păcate, roua Duhului cea de foc insuflată. Că acum din Sion a ieșit Legea, harul Duhului, cel în chip de limbi de foc.

Cântarea a VI-lea:

Curățire și mântuire, Hristoase, Stăpâne, ne-ai străucit nouă, din Fecioara; că precum pe Prorocul Iona, din pântecele fiarei celei din mare întreg l-ai scos, așa să scoți din stricăciune pe Adam cel căzut, cu tot neamul.

Cântarea a VII-lea:

Cu un glas a răsunat viersul organelor, spre a cinsti pe idolul cel făcut din aur și neînsuflețit; iar harul Cel purtător de lumină al Mângâietorului ne îndeamnă să strigăm cu evlavie: Treime una, deopotrivă puternică și fără de început, binecuvântată ești.

Cântarea a VIII-lea:

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Chipul cel cu trei străluciri al dumnezeieștii Stăpâniri dezleagă legăturile și răcorește văpaia. Tinerii cântă și toată făptura cea zidită binecuvintează pe Unul Mântuitorul și a toate Ziditorul, ca pe un Făcător de bine.

Cântarea a IX-lea:

Bucură-te, Împărăteasă, lauda maicilor și a fecioarelor, că toată gura cea limpede bine-grăitoare, vorbind, nu te poate cânta după cuviință; și orice minte e neputincioasă să priceapă nașterea ta. Pentru aceasta, cu un glas pe tine te mărim.