Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Vavila din Sicilia, împreună cu ucenicii săi, Timotei și Agapie.

 

Acest sfânt mucenic Vavila s-a născut din părinți de bun neam și iubitori de Dumnezeu în cetatea Antiohiei, care se mai numea și Teupolis. Aici a învățat cu silință știința, înțelepciunea și Sfintele Scripturi; a iubit de tânăr pe Hristos și a urât cele lumești. După moartea părinților săi, și-a împărțit averea la săraci, la văduve și la orfani; și scuturându-se de toate bunurile pe care le avusese, s-a retras în munte, unde a petrecut în liniște împreună cu cei doi ucenici ai săi: Agapie și Timotei. Ajungând preot, a cinstit cu vrednicie treapta preoției. Dar fiindcă necredincioșii și vărsătorii de sânge elini râvneau să-i vândă dregătorilor, s-a dus în Sicilia împreună cu ucenicii săi, unde pe mulți a luminat cu darul său, aducându-i la cunoștința de Dumnezeu. Dar după cum cetatea nu se poate ascunde dacă stă sus pe munte, tot așa și sfântul Vavila nu a putut să rămână tăinuit și, fiind prins de dregător împreună cu ucenicii săi și mărturisind pe Hristos Dumnezeu adevărat, mai întâi i-au bătut cu toiege, sângerându-le trupurile; apoi purtându-i prin cetate i-au lovit în chip felurit și crud; pe deoparte ca să îngrozească cu chinuirea sfinților cetățile Siciliei, iar pe de alta ca să sature setea lor de schingiuire. Dar sfinții se întăreau, privind către bunătățile cele veșnice. A doua zi tăindu-i cu săbiile, i-au aruncat în foc. Focul nu le-a vătămat trupurile, iar creștinii luându-le de acolo le-au îngropat cu vrednicie în ostrovul Siciliei.