Tot în această zi, pomenirea închinării magilor.

În vremurile de demult, era într-o țară din Răsărit un prezicător numit Valaam, care a prezis multe și a spus și acestea: "Va răsări o stea din Iacob și va zdrobi căpeteniile Moabului". Prezicerea aceasta a fost lăsată moștenire celorlalți prezicători și ei au făcut-o cunoscută și împăraților din Răsărit. Și așa a ajuns prezicerea și la acești trei magi, care se uitau pe cer să vadă o astfel de stea. Ei, ca oameni învățați și cunoscători de stele, când au văzut pe cer că o stea nu merge ca celelalte stele de la răsărit la apus, ci de la miazănoapte la miazăzi, au cunoscut că această stea arată nașterea unui mare împărat. Și au mers după stea până la Ierusalim și au întrebat: "Unde este Împăratul iudeilor, Cel ce S-a născut, că am văzut steaua Lui și am venit să ne închinăm Lui?". Și auzind împăratul Irod s-a tulburat. A chemat în ascuns pe magi și le-a spus:
"Duceți-vă și cercetați cu de-amănuntul despre Prunc; dacă îl veți găsi, vestiți-mă, ca să mă duc și eu să mă închin Lui". Spunea aceasta ca să afle unde este și să-L omoare. Apoi a chemat pe cărturari și i-a întrebat: "Unde spune Scriptura că Se va naște Hristos?". Ei i-au spus: "în Betleemul Iudeii!". De la Irod magii au plecat și iată steaua pe care o văzuseră în răsărit mergea înaintea lor și a stat deasupra locului unde era Pruncul. Și intrând au găsit pe Hristos Domnul. Au căzut în genunchi, I s-au închinat și i-au adus daruri: aur, smirnă și tămâie. La porunca îngerului nu s-au mai dus la Irod, ci s-au întors în țara lor pe altă cale. Irod, văzând că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte și a trimis oștile lui ca să omoare pe copiii din Betleem de la doi ani în jos. Pentru aceasta a fost trimis înger de la Dumnezeu și a spus lui Iosif: "Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Lui și fugi în Egipt". Și Iosif a făcut așa. A luat Pruncul și pe Mama Lui și s-a dus în Egipt.