Ascultarea de părinți

 A venit un bătrân neputincios către avva Lot, la lunca cea mică ce se cheamă a lui Arsenie şi s-a rugat lui pentru o chilie. Avva Lot i-a dat o chilie să se odihnească. Şi dacă venea cineva la avva Lot, avva îl trimitea şi la bătrânul cel neputincios. Dar bătrânul grăia şi cuvinte de-ale lui Origen. Auzind aceste cuvinte, avva Lot a grăit către ucenici: Nu cumva vor socoti părinţii că şi noi suntem aşa? Dar a-l scoate pe dânsul din loc, se temea pentru porunca. Şi sculându-se avva Lot, a venit către avva Arsenie şi i-a povestit lui despre bătrân. Şi i-a zis lui avva Arsenie: nu-l goni pe dânsul, ci zi-i lui: iată din cele ale lui Dumnezeu, mănâncă, bea precum voieşti, numai cuvântul acesta să nu-l grăieşti. Şi de vă voi, se va îndrepta, iar de nu vă voi să se îndrepte sigur, se va îndemna să se ducă de acolo, şi nu de la tine se va face pricina. Deci mergând, avva Lot, a făcut aşa. Şi bătrânul dacă a auzit aceasta, nu voia să se îndrepteze, ci a început să se roage, zicând: pentru Dumnezeu, trimiteţi-mă de aici că nu mai pot suferi pustia ! Şi aşa, sculându-se, a ieşit, petrecându-se cu dragoste.