CEASUL AL ȘASELEA-ÎN JOIA DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

 

Prorocia lui Ieremia 11, 18-23; 12, 1-5, 9-12, 14-15

¹⁸ Doamne, învață-mă, și voi ști! Atunci am văzut eu uneltirile lor. ¹⁹ Dar eu, ca un miel nevinovat pe care-l duc la'njunghiere, n'am știut că ei împotriva mea gândeau cu gânduri rele, zicând: „Veniți să-i punem lemn în pâine^h și să-l isprăvim de pe pământul celor vii, iar numele lui șteargă-se din amintire!“ ²⁰ Doamne, Tu, Cel ce judeci cu dreptate,
Tu, Cel care cerci inimile și rărunchii,
dă-mi să văd răzbunarea Ta asupră-le,
căci pricina mea Ție Ți-am înfățișat-o. ²¹ De aceea, așa grăiește Domnul împotriva oamenilor din Anatotⁱ - cei ce umblă după viața mea și-mi zic: „Nu vei profeți în numele Domnului!; altfel, de mâinile noastre vei muri!“ -; ²² de aceea, așa zice Domnul: „Iată, ochii Mei vor fi asupra lor: tinerii lor vor muri de sabie, fiii și fiicele lor se vor stinge de foame; ²³ și rămășiță'n urma lor nu va rămâne, fiindcă Eu voi aduce rele asupra celor ce locuiesc în Anatot, în anul cercetării lor“.

¹ Drept ești Tu, Doamne, pentru ca eu în fața Ta să-mi pot face apărarea; da, despre judecăți Îți voi grăi.Cum se face că tocmai calea necredincioșilor sporește?,
că toți cei ce se poartă ca niște trădători,
tocmai ei înfloresc? ² Tu i-ai sădit, ei au prins rădăcină,
au odrăslit și roadă au făcut;
aproape le ești de gură,
dar departe de rărunchii lor.^{a 3} Dar Tu, Doamne, mă cunoști,
Tu inima mi-ai cercat-o chiar în fața Ta:
Curățește-i pentru ziua'njunghierii lor^b! ⁴ Până când oare va plânge pământul
și până când iarba câmpului se va usca
de răutățile celor care-l locuiesc?
Și animalele și păsările-au pierit cu totul,
fiindcă ei au zis:
„Dumnezeu nu va vedea căile noastre“. ⁵ Dacă picioarele tale, alergând, te istovesc,
cum o să te'ntreci cu cei de pe cai?^c
în țara păcii tale te simți încrezător;
ce te vei face însă în freamătul Iordanului^d?

⁹ Oare nu-mi este moștenirea mea culcuș de hienă
sau peșteră ce-o'mpresoară rotund?
Mergeți!, adunați toate fiarele câmpului,
ele să vină și s'o mănânce! ¹⁰ Mulțime de păstori mi-au stricat via,
partea mea au spurcat-o,
partea mea cea dorită
au prefăcut-o'n pustie lipsită de urme; ¹¹ în plină dărâmătură s'a prefăcut;
pentru mine'ntreaga țară s'a prăbușit,
că nu-i nimeni care s'o pună la inimă. ¹² Suferințe pândesc la fiece trecătoare'n pustie,
căci sabia Domnului va mânca totul,
dintr'o margine în alta a țării;
nici unui trup nu-i este pace.

¹⁴ „Așa grăiește Domnul despre toți vecinii răi care se ating de moștenirea Mea, pe care Eu am împărțit-o poporului Meu Israel: Iată, Eu îi voi smulge din țara lor, iar pe Iuda îl voi scoate din mijlocul lor. ¹⁵ Și va fi, după ce îi voi scoate, că Eu Mă voi întoarce și voi avea milă de ei și voi face ca fiecare să locuiască pe moșia sa și fiecare în țarina sa.