Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului

 

Troparul Sfântului Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, glasul al 4-lea:

Îndreptător credinței și chip blândețelor, învățător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte și cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Sofronie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Deschide-voi gura mea și se va umple de Duhul și cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici și mă voi arăta luminat prăznuind și voi cânta minunile ei bucurându-mă.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu înțelepciune ai străbătut noianul curăției, cârmuindu-te de Suflările Duhului și cu harul înțelepciunii, ai adunat bogăție multă, Părinte Sofronie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un înger al Învierii lui Hristos ai fost și întâistătător Dumnezeiesc al Sfântului Mormânt, celui ce ne-a îmbogățit cu Izvorul nemuririi, cu Hristos, Cel Ce a ridicat căderea neamului nostru.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu strălucirea cuvintelor tale și cu ascuțimea cugetului tău, lumea ai luminat, teologhisind lămurit Ființa Dumnezeirii în Trei Ipostasuri, Unimea de trei ori Numărată, Părinte Sofronie.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Sunetul graiurilor tale și alăuta cea binevestitoare a învățăturilor tale a străbătut marginile pământului, învățând Taina iconomiei Cuvântului, părinte, de Dumnezeu insuflate.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce este din fire Nezidit și cu Părintele împreună Veșnic, mai presus de vremuri și mai înainte de veci, din tine, Stăpână, ca Om zidit Se face și sub vreme, ca să mântuiască pe om.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu întru înțelepciune...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Biserica lui Hristos, sprijinindu-se pe toiagul cuvintelor tale, cuvioase, alungă năvălirile eresurilor celor păgânești și luptătoare împotriva lui Dumnezeu.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pentru cinstita propovăduire luptându-te tu, purtătorule de Dumnezeu, biruitor te-ai arătat cu ajutorul Duhului, împuternicindu-te înțelepțește, Sfinte Părinte Sofronie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Omorând toată dezmierdarea trupului celui stricăcios, viu ai făcut, prin dreapta credință, sufletul cel nestricăcios și l-ai arătat organ îndumnezeit.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, plină de desfătare și curgătoare de miere, izvorăște râuri de cuvinte, răspândind tuturor învățăturile cele Dumnezeiești, de Dumnezeu insuflate.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine te mărim Ceea ce ai născut pe Dumnezeu, alcătuindu-ți numire și chemare potrivită cu Cel născut din tine, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată Stăpână.

Irmosul:

Nu întru înțelepciune, nici întru putere, sau bogăție ne lăudăm, ci întru Tine, Înțelepciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Cel Ce șade în Slavă, pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Ușor a venit Iisus, Cel mai presus de toate, și a mântuit cu Palmă Curată pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, Puterii Tale!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu înțelepciune ai învățat, părinte, o Singură Ființă fără de început, în Trei Ipostasuri Desăvârșite de sine Stătătoare, o Ființă împărțită în Chip Nedespărțit și Unită în Chip Neamestecat, cu o Singură voință și o Dumnezeire.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având priceperea înțeleaptă și mintea și mai înțeleaptă, părinte, nu ai socotit nici îmbinare, nici schimbare și nici amestecare cele două firi unite fără schimbare, care Strălucesc în Hristos Cel Unul-Născut.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit fiind Dumnezeiește de Lumina Duhului, ai risipit nebunia cea cumplită a lui Nestorie, a celui ce a învățat unirea celor două firi întru Hristos, cu o singură voire și un singur gând.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Cu focul învățăturilor tale, cugetătorule de Dumnezeu, ai ars pe Pir, care tăgăduia că două sunt voirile lui Hristos, potrivit celor două firi deosebite și două și lucrările, părinte cuvioase.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Înfrumusețatu-te-ai mai presus de toată bunăcuviința îngerilor, ca Una ce ai născut pe Ziditorul și Domnul, Cel Întrupat din Preacuratul tău sânge, Fecioară, Care izbăvește pe toți cei ce-L slăvesc pe Dânsul.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Necredincioșii nu vor vedea Slava Ta, Hristoase; dar noi, pe Tine, Unule-Născut, Strălucirea Slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând, Te lăudăm, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu neclintită dorință privind Învierea cea Cinstită și Mormântul Vieții, ai scos de acolo Tainice gânduri și ai împărtășit, ierarhe și pe credincioși din strălucirea lor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul ai fost cuprins de dor după Binele Cel mai de seamă, fiind aprins de Lumina Cea Înțelegătoare și ai iubit Izvorul nestricăciunii, tinzând către El cu privirile tale, preaînțelepte.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Mort fiind pentru toate cele de pe pământ, te-ai făcut biserică vie și însuflețită a lui Dumnezeu, dobândind loc la masa cea îndestulată a Cuvântului și sfeșnicul credinței.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Hristos, Fiul Cel Unul-Născut al lui Dumnezeu Cel fără de început, Care se înțelege în două firi, Trup făcându-Se, L-ai născut mai presus de cuvânt, Maica lui Dumnezeu, Ceea ce nu știi de nuntă.

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ție, cu glas...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Harul Duhului Celui Preasfânt s-a revărsat cu îmbelșugare în buzele tale, cugetătorule de Dumnezeu. Pentru aceasta, sunetul cuvintelor tale se aseamănă cu curgerile râului.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca finicul ai înflorit în Casa Domnului, cu buna rodire a cuvântului și cu viața ta cea curată ai îndulcit inimile celor ce cu credință te cinstesc pe tine, Sfinte Ierarhe Sofronie.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Cu sabia cea de foc a limbii tale viețuitoare, ceata ereticilor este omorâtă și mulțimea cea cutezătoare a potrivnicilor lui Dumnezeu moare, înjunghiată fiind cu sabia învățăturilor tale.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lăudăm Preacurată nașterea ta, Născătoare de Dumnezeu, prin care ne izbăvim toți și de lanțurile morții și de păcatul cel cumplit și scăpăm de adâncurile iadului.

Irmosul:

Jertfi-voi Ție, cu glas de laudă, Doamne, strigă către Tine Biserica cea curățită de sângele demonilor cu Sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...

De râvna cea Dumnezeiască fiind pus în mișcare și lărgind gura Poruncilor celor adevărate, temeliile Bisericii după Lege le-ai așezat; și cuvinte preaînțelepte dând călugărilor celor ce se aflau acolo, te-ai arătat lumii preaînțelepte între patriarhii Ierusalimului, Sfinte Ierarhe Sofronie. Prin care, îndreptându-ne, strigăm ție: bucură-te, lauda cea luminoasă a credincioșilor!

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam și ai ucis pe haldeii care fără dreptate vânau pe cei drepți, Prealăudate Doamne, Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu ajutorul cel de sus împotrivindu-te bârfelilor cele eretice, înțelepte și dovedindu-te biruitor, ai cântat: Prealăudate Doamne, Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Închinându-ți toată viața lui Dumnezeu și cercetând îndeaproape grădinile pustnicilor, înțelepte, ai sădit livada ta cu strădania faptelor bune, închinând-o lui Dumnezeu, Celui dintru înălțime.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Legii lui Hristos plecându-te, cugetătorule de Dumnezeu, ai împărtășit bogăția învățăturii tale, cu evlavie, celor ce aveau trebuință de dânsa, cântând: Prealăudate Doamne, Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfințită fiind cu sufletul și mai dinainte Curățită cu trupul, prin venirea asupra ta a Duhului Celui Sfânt, ai zămislit în pântecele tău Puterea Celui Preaînalt și fără de sămânță ai născut, Preacurată.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe tinerii cei binecredincioși...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu mirul harului sfințitei lucrări arhierești ai fost sfințit acolo unde s-a arătat arhieria cea mântuitoare lumii, Preaînțelepte Părinte Sofronie, strigând: pe Domnul lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cinstind în chip deosebit înțelepciunea, cu cununa darurilor ai fost încununat, Preamărite Ierarhe Sofronie, primind Mărirea Cea Neveștejită și Bogăția Cea Netrecătoare, darul înțelepciunii și strigând: pe Domnul lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un preot desăvârșit îmbrăcându-te cu Dumnezeiasca dreptate, cunoscătorule Tainic al celor sfinte, ai ocârmuit, fericite părinte, cu vitejie turma Stăpânului, prin cuvinte și prin fapte, strigând: pe Domnul lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii!

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Cuvântul Cel împreună fără de început cu Tatăl ți-a dăruit ție, în chip măreț și mai presus de înțelegere, cuvânt, care întrece cuvintele și risipește bârfelile eresurilor și care strigă: pe Domnul lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai Biserică Sfințită a Cuvântului, Celui Ce sfințește toată zidirea, Munte Sfânt, Bogat, Munte Preaarătos, Binecuvântată Stăpână, Singură Prealăudată. Pentru aceasta, pe tine te cinstim și te preaînălțăm întru toți vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.

Pe tinerii cei binecredincioși, în cuptor, nașterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ți cânte ție: pe Domnul, lucrurile lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii!

Cântarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Grăirea care iese de pe buzele tale cele Dumnezeiești, de Dumnezeu cuvântatorule, îndulcește cugetele credincioșilor, prin har, ca un fagure care face să picure bunăcuviința înțelegerilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înăuntrul adâncurilor celor nepătrunse ale cerurilor viețuiești, de Dumnezeu grăitorule, împrejurul Stăpânului și Împăratului tuturor, unde Strălucirile îngerești și Oștile sfinților dănțuiesc.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Petrecând pe pământ viața îngerilor, părinte, te-ai învrednicit în ceruri de fericirea îngerilor. Și acolo roagă pe Hristos să mântuiască pe toți cei ce te laudă pe tine.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Ca niște năstrape de bune miresme sunt învățăturile tale, cugetătorule de Dumnezeu; căci te-ai arătat alabastru plin de nardul înțelepciunii celei credincioase și de mult preț, îmbălsămând cu învățăturile tale Cinstitul Trup al lui Hristos.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nor Ușor te-a văzut pe tine Isaia, Fecioară; că Domnul venind asupra ta, a surpat toate cele făcute de mână și a arătat cunoștința Lui celor ce te laudă pe tine.

Irmosul:

Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine, Fecioară, Muntele Cel Netăiat, S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Cu cuvintele ai împodobit Biserica lui Hristos, cu faptele ai păzit chipul lui Dumnezeu în tine, Preacuvioase Părinte Sofronie. Căci curăția cea din tine a strălucit în lume, fulgerând tuturor harurile învățăturilor, celor ce cu credință prăznuiesc, părinte, pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Ai înnoit, Preacurată, cu Dumnezeiască nașterea ta, firea cea muritoare și stricată prin patimi a pământenilor și ai ridicat pe toți din moarte la Viața Cea Nestricăcioasă. Pentru aceasta, după datorie, toți te fericim, Fecioară Preamărită, precum mai înainte ai grăit.

SEDELNA Sfintei Cruci și a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Dacă Te-a văzut Înălțat pe Cruce, Preacurată Maica Ta, pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, ca o Maică, plângând a grăit: ce minune nouă și neobișnuită este Aceasta, Fiul meu? Cum Te împărtășești cu moartea, Cel Ce ești Viața tuturor, vrând să înviezi pe cei morți, ca un Milostiv?