Pomenirea Sfântului Cuvios Serapion


 



​Sfântul Serapion a fost împreună-viețuitor cu Sfântul Antonie cel Mare. El era starețul Mânăstirii Arsina din pustia Nitriei, în care trăiau peste unsprezece mii de monahi. Paladie și Sozomen îl numeau pe Sfântul Serapion „cel Mare."

​El a murit la anul 366 după Hristos.

​Sfântul Serapion zicea: „Să nu cugetați că boala este grea, ci să știți că doar păcatul este greu. Căci boala nu durează decât până la mormânt, pe când păcatul îl urmărește pe păcătosul care nu s-a pocăit și dincolo de el."

​Surse biografice:

  • Palladiu al Helenopolisului, Istoria Lausiacă (Limonariul) – Capitolul dedicat vieții și ascezei Sfântului Serapion.
  • Sozomen, Istoria Bisericească – Referințe privind organizarea monahală din Egipt și importanța starețului Serapion în pustia Nitriei.
  • Sfântul Athanasie cel Mare, Scrisori către Serapion – Contextul teologic și legătura duhovnicească cu ucenicii Sfântului Antonie.
  • Patericul Egiptean – Colecția de apoftegme (cugetări) ale Părinților pustiei, unde este consemnat cuvântul despre boală și păcat.
  • Sinaxarul Bisericii Ortodoxe – Viețile Sfinților, Volumul pentru luna Martie (pomenirea din data de 21).

Autor, teolog și jurnalist: Daniel Caranda

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina