Pilda Grădinii Închise și a Cuvântului Lucrător


 


​Se spune că un pustnic bătrân a fost întrebat de ucenicul său:

— Avva, de ce Arhanghelul Gavriil a așteptat răspunsul Fecioarei? Nu era voia lui Dumnezeu deja hotărâtă?

​Bătrânul i-a răspuns zâmbind:

— Fiule, închipuiește-ți o grădină minunată, plină de semințe rare, dar care este încuiată. Stăpânul grădinii are ploaia și soarele, dar El nu va forța niciodată poarta. El stă la intrare și bate încet.

​În ziua Bunei Vestiri, Arhanghelul nu a adus doar o veste, ci a adus „Ploaia Cerească” la poarta grădinii. Dacă Maria ar fi tăcut din frică sau din mândrie, pământul ar fi rămas însetat. Dar ea a rostit acele cuvinte care au deschis poarta întregii omeniri: „Fie mie după cuvântul tău!”

​În acea clipă, „Grădina” a devenit „Rai”, nu pentru că Dumnezeu a silit natura, ci pentru că omul a spus „Da” iubirii Sale. Taina Bunei Vestiri nu este doar despre ce a făcut Dumnezeu pentru noi, ci despre cum libertatea unei tinere a lăsat Veșnicia să locuiască într-un trup trecător.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina