Icoana Maicii Domnului „Muntele Netăiat”
Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cunoscută și sub numele de „Muntele umbrit”, are o istorie marcată de minuni și de o evlavie profundă păstrată de-a lungul secolelor.
Istoricul și pribegia icoanei
Timp de aproximativ 300 de ani, icoana s-a aflat într-o mănăstire de monahi din Tver, până când starețul a dăruit-o lui Cosma Volcianinov, unul dintre ctitorii lăcașului. Transmisă din generație în generație ca o moștenire sfântă, icoana a ajuns în posesia unui strănepot care, considerând-o veche și deteriorată, a depozitat-o într-un pod.
Minunea salvării unei familii
Într-un moment de mare deznădejde, cauzat de comportamentul violent al soțului său, o tânără din familia Volcianinov a decis să își curme viața. În drum spre locul unde plănuia actul necugetat, i s-a arătat un monah necunoscut care a oprit-o, spunându-i:
„Unde te duci, tu nefericito? Întoarce-te în casa ta, caută icoana Maicii Domnului «Muntele umbrit», roagă-te înaintea ei și vei trăi în pace cu soțul tău.”
Uimită, femeia s-a întors și a descoperit icoana uitată. După ce a curățat-o și a așezat-o la loc de cinste, a chemat preotul paroh care a săvârșit prima Priveghere de toată noaptea în ajunul Bunei Vestiri. Din acel moment, pacea s-a instaurat în familie, iar rugăciunile în fața icoanei au devenit o tradiție anuală pe data de 24 martie.
Întoarcerea în Biserică
Icoana a rămas în familia Volcianinov timp de 150 de ani. Ultima descendentă, Ecaterina, a adus-o ca zestre în familia soțului ei, George Ivanovici Koniaev. În 1863, George Koniaev a propus ridicarea unei capele dedicate acestei icoane lângă Biserica „Smolensk” din Tver, situată pe cel mai înalt loc din oraș, numit simbolic „Munte”.
La 15 iulie 1866, icoana a fost așezată în noua capelă, împlinind dorința familiei de a reda odorul comunității religioase. Ulterior, praznicul a fost introdus oficial în sinaxarele ruse pe data de 24 martie.
Simbolismul și iconografia
Icoana aparține tipului Hodighitria (Îndrumătoarea). Maica Domnului Îl ține pe Pruncul Hristos pe brațul stâng, indicând spre El ca fiind Calea. Elementul distinctiv este muntele cu o biserică deasupra, pe care Fecioara îl ține în mâna dreaptă.
Numele face referire la profeția de la Daniel 2, 44-45, unde muntele din care s-a tăiat piatra fără intervenție omenească o prefigurează pe Născătoarea de Dumnezeu:
„Bucură-te de Dumnezeu Născătoare, pe care Sfântul profet Daniel mai înainte te-a văzut munte netăiat, din care S-a tăiat Piatra cea din capul unghiului...”
Notă biografică
- Autor: Calanda Daniel
- Profesia: Teolog și Jurnalist
- Specializare: Autor de reflecții creştin-ortodoxe și studii hagiografice.
Comentarii
Trimiteți un comentariu