Pilda celor două traiste (după învățăturile Scării)
Se povestește că un tânăr ucenic a mers la un bătrân sihastru, plângându-se că, deși postește și se roagă, simte că nu înaintează deloc spre cer, ba chiar că ispitele par mai grele ca înainte.
Bătrânul i-a cerut să privească spre un munte înalt ce se zărea în zare și i-a spus: „Fiule, mântuirea este ca urcușul pe această stâncă. Sfântul Ioan Scărarul ne învață că fiecare treaptă este o virtute, dar mulți cad pentru că poartă cu ei două traiste invizibile.”
„Ce fel de traiste, părinte?” a întrebat ucenicul.
„Prima traistă este cea a faptelor tale bune, pe care o porți în față, să o vadă toți și să te mândrești cu ea. A doua este cea a păcatelor tale, pe care o porți în spate, ascunsă de ochii tăi, dar grea ca plumbul. Ca să urci Scara, trebuie să schimbi locul traistelor: pune-ți păcatele în față, să le vezi mereu și să plângi pentru ele, iar faptele bune aruncă-le în spate și uită-le, ca să nu te fure mândria. Doar cel care urcă 'ușor', adică smerit, va vedea lumina de sus.”

Comentarii
Trimiteți un comentariu