I Corinteni 7, 24-35

Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 18: 4, 1)

În tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor.

Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria.

²⁴ Fiecare, fraților, în starea'n care-a fost chemat, în aceea să rămână înaintea lui Dumnezeu. ²⁵ Cât despre fecioare, nu am poruncă de la Domnul. Vă dau însă sfatul meu, ca unul care-am fost miluit de Domnul să fiu vrednic de crezare. ²⁶ Socotesc dar că, la trebuința de-acum^j, aceasta este bine, că adică bine este pentru fiecare să fie astfel: ²⁷ Ești legat de femeie?: Nu căuta dezlegare. Te-ai dezlegat de femeie?: Nu căuta femeie. ²⁸ Dacă totuși te-ai însurat, n'ai păcătuit. Numai că unii ca aceștia vor avea suferință în trupul lor, și eu aș vrea să vă cruț. ²⁹ Și pe aceasta v'o spun, fraților: Că de-acum vremea se scurtează, așa că și aceia care au femei să fie ca și cum n'ar avea; ³⁰ și cei ce plâng, ca și cum n'ar plânge; și cei ce se bucură, ca și cum nu s'ar bucura; și cei ce cumpără, ca și cum n'ar fi stăpâni; ³¹ și cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s'ar folosi deplin; căci chipul lumii acesteia trece. ³² Dar aș vrea ca voi să fiți lipsiți de grijă. Cel neînsurat se îngrijește de ale Domnului, cum să-I placă Domnului; ³³ dar cel însurat se îngrijește de ale lumii, cum să-i placă femeii, ³⁴ și iată-l împărțit^k. Și femeia nemăritată, și fecioara se îngrijește de ale Domnului, ca să fie sfântă și cu trupul și cu duhul; dar cea măritată se îngrijește de ale lumii, cum să-i placă bărbatului. ³⁵ Și aceasta spre folosul vostru o spun, nu ca să vă întind un laț^l, ci spre buna rânduială și spre alipirea, fără abatere, de Domnul.

Aliluia, glasul 1 (Psalm 88: 6, 8)

Stih 1: Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne, și adevărul Tău, în adunarea sfinților.

Stih 2: Dumnezeul, Cel slăvit în sfatul sfinților, mare și înfricoșător este peste toți cei dimprejurul Lui.