Pomenirea Sfântului Mucenic Vasilisc

 

Sfântul Vasilisc era rudenie de sânge cu Sfântul Mucenic Teodor Tiron. El a fost torturat împreună cu mucenicii Eutropie și Cleonic. După ce aceștia doi au fost răstigniți și după ce au murit, Vasilisc a fost aruncat din nou în temniță.
În timpul acela tocmai se făcea înlocuirea trimisului împărătesc însărcinat cu anchetarea și torturarea creștinilor, de aceea Sfântul Vasilisc a rămas în temniță foarte multă vreme.
El se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu ca să nu-l lipsească de moarte mucenicească. După ce s-a rugat îndelung, însuși Mântuitorul Iisus Hristos a venit la el, i-a făgăduit să-i împlinească dorirea și l-a trimis în satul lui spre a-și lua rămas bun de la mama și frații lui.
Când a sosit noul trimis împărătesc, Agrippa, el a poruncit ca Vasilisc să fie rechemat din satul lui de îndată. Pe când Vasilisc se afla pe cale dinspre satul lui spre cetatea Amasiei, Stăpânul Hristos a lucrat o minune mare prin mucenicul Său, în urma căreia mulțime mare de oameni au crezut în Hristos.
Agrippa i-a poruncit lui Vasilisc să ducă jertfe înaintea idolului lui Apollyon. ,,Apollyion însemnează distrugător,'" a zis Vasilisc și cu rugăciunea săvârșită cu ardoare în inimă a sfărâmat idolul la pământ și a făcut să se pogoare foc din cer care a ars cu desăvârșire capiștea în care se afla.
Înspăimântat, Agrippa a atribuit această minune unor puteri vrăjitorești pe care le-ar fi avut Vasilisc și a poruncit ca mucenicul să fie omorât prin decapitare, în chiar acea clipă el a înnebunit. În nebunia lui, el a s-a dus la eșafodul pe care fusese tăiat Vasilisc, a găsit în țărână sânge închegat de al mucenicului, l-a luat, și l-a pus sub centura cu care era încins și s-a vindecat pe loc. Venindu-și în simțiri, el a luat Sfântul Botez.
Marinus, un cetățean din Comana, a ridicat după oarecare vreme o Sfântă Biserică deasupra moaștelor sfântului mucenic Vasilisc, așezate chiar pe locul execuției lui și mulți suferinzi de boli cumplite și-au aflat vindecarea la ele.