REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Condacul, glasul al 8-lea, podobie: Apărătoare Doamnă… P e Cuvioasa Teofana să o lăudăm, pe odrăslirea cea din neamul Basarabilor, că aceasta, lepădând slava cea deșartă și răbdând multe necazuri și întristări, nevoințe pustnicești a luat asupra sa; căreia să-i cântăm: Bucură-te, Maică prealăudată!

  S fântă Cuvioasă Maică Teofana, mlădiță din neamul domnesc al Basarabilor, primește cu bunăvoință laudele pe care ți le aducem, cinstind, după cuviință, viața virtuoasă, răbdarea necazurilor și nevoințele călugărești, prin care te-ai făcut lăcaș vrednic al strălucirii harului dumnezeiesc și ai dobândit în ceruri răsplătiri netrecătoare de la Mântuitorul Hristos, Căruia te rogi stăruitor pentru noi. Ceea ce ai fost fiică ascultătoare a celui dintâi domnitor al Țării Românești, ocrotește țara aceasta, în care te-ai născut, și luminează poporul român și pe conducătorii săi, spre împlinirea voii lui Dumnezeu. Ceea ce ai fost soție devotată, ajută familiile creștine și le dăruiește unire, pace și înțelegere. Ceea ce ai fost mamă devotată, păzește pe copii de orice suferință și dă-le să iubească învățătura, bunătatea și înțelepciunea. Ceea ce ai răbdat multe suferințe și necazuri, dăruiește mângâiere duhovnicească tuturor celor încercați de felurite întristări ale vieții și le insufl...

  Troparul Sfintei Cuvioase Teofana Basarab P e fiica aleasă a Țării Românești, care, prin viața sa sfântă, a strălucit minunat, ca o vrednică povățuitoare a Bulgariei, iar, primind chipul îngeresc, îndelung s-a nevoit în privegheri și postire, pe Cuvioasa Teofana, cu vrednicie acum toți să o cinstim. Canonul G lasul al 4-lea Cântarea 1 I rmos: Deschide-voi gura mea și se va umplea de Duhul și cuvânt voi grăi Împărătesei Maici și mă voi arăta luminat prăznuind și voi cânta minunile ei, bucurându-mă. S tih: Sfântă Cuvioasă Teofana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! C uvinte al Tatălui, Doamne al domnilor, Unule prin Care puternicii împărățesc pe pământ, dă-mi cuvintele și puterea Duhului, ca să laud pe Cuvioasa Teofana. S tih: Sfântă Cuvioasă Teofana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Î n tine revărsându-se îmbelșugat harul Duhului și arătându-te vas al alegerii pregătit spre slavă, Dumnezeu Însuși a lucrat în tine și voirea și săvârșirea, după cum zice Apostolul Pavel...

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Sl...

  Tropar, glasul al 5-lea, podobie: Pe Cuvântul… P e mlădița aleasă a Basarabilor, care, prin viața sa sfântă, a strălucit minunat, ca o vrednică povățuitoare a Bulgariei, iar, primind chipul îngeresc, îndelung s-a nevoit în privegheri și postire, pe Cuvioasa Teofana, cu vrednicie acum toți să o cinstim.

  ​De origine românească dar cunoscută drept mamă culturală a Bulgariei ultimilor Asănești, ea a rămas în legendele sud-dunărene ca un simbol al maicii devotate, al eleganței domnești dar și al evlaviei. Cu toate acestea, despre viața ei se știe încă destul de puțin. În special anii din urmă ai vieții sale, precum și drumul rămășițelor ei pământești, rămân învăluite în taină. Cercetarea de față nu se dorește, prin urmare, a fi un sinaxar, ci mai degrabă reconstituirea unei biografii, care propune și câteva ipoteze. ​ Domnița Braida, din neamul Basarabilor ​Viitoarea țarină s-a născut în jurul anilor 1300-1305 în familia conducătoare a Țării Românești, fiind fiica cea mare a lui Basarab I (1310? -1352), primul conducător al statului centralizat Țara Românească, cel care se semna în documente ca „Ioan Basarab”, sau „Ivanko”, după cum îl pomenesc vecinii noștri de peste Dunăre. Despre mama ei se știe doar că numele ei era Margareta sau Marghita (conform sinaxarelor bisericilor din ...

În istoria Bisericii Ortodoxe, sfințenia nu se măsoară prin puterea lumească, prin bogăție sau prin faima pe care un om o dobândește în timpul vieții, ci prin apropierea sa de Dumnezeu și prin transformarea lăuntrică pe care o lucrează harul dumnezeiesc. De-a lungul veacurilor, numeroși oameni simpli, rămași aproape necunoscuți contemporanilor lor, au devenit, prin credință, rugăciune și nevoință, mărturisitori ai unei vieți care depășește limitele existenței pământești. Un asemenea chip al sfințeniei este Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ale cărui sfinte moaște se află astăzi în Catedrala Patriarhală din București, iar pomenirea sa adună an de an mulțimi de credincioși veniți din toate regiunile țării pentru a-i cere mijlocirea înaintea lui Dumnezeu. Cunoscut și sub numele de Dimitrie Basarabov, sfântul își are originile în satul Basarabi , așezat în apropierea râului Lom, pe teritoriul Bulgariei de astăzi, nu departe de orașul Ruse. Despre începuturile vieții sale nu s...