REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  A cest sfânt se trăgea din părțile Decapolei, cele Zece Cetăți din jurul Mării Galileii, din care pricină s-a numit Decapolitul. În tinerețe el s-a dăruit vieții de nevoințe ascetice, împlinind toate cele care se cer pentru curățirea inimii și ridicarea sufletului către Dumnezeu. C ând au început persecuțiile contra icoanelor, pornite de răul împărat Leon Isaurul, Procopie s-a ridicat în apărarea icoanelor arătând că ea nu este nicidecum idolatrie, căci creștinii știu că închinându-se sfintelor icoane ei nu se închină materiei din care sunt făcute ele, ci mai curând Persoanelor zugrăvite pe ele, care sunt ale Sfintei Treimi, ale sfinților îngeri sau ale oamenilor care s-au învrednicit de sfințenie. D in această cauză Procopie a fost arestat, torturat cu sălbăticie, biciuit și sfâșiat cu perii de fier. Când necuratul împărat Leon a fost asasinat (căci sufletul lui pierise și mai înainte de aceasta), s-a înfăptuit și restabilirea cultului icoanelor în sfintele biserici, iar Pro...

  Știu Doamne, nu pentru mine  Îmi stai de veghe în suflet,  Nu pentru cine știe care faptă bună  Că în viață toate se adună,  Dar văd că-n viața mea mereu s-a adăugat  Numai păcat,  Iar fapta bună la care mă chema Câte un gând răzleț purtând în el lumină,  Se rătăcea în alergarea mea după nimic...! Știu că rămâi în mine văzându-mă  Asa de slab și de lipsit de vlagă , Te rog cât nu e prea târziu să-mi dai putere  Să fac și eu,puțin, cât o fărâmă bine Celui ce îl va cere vreodată de la mine...!!! Veniamin Angel

 

  În secolul al IV-lea, într-o cetate numită Gaza, trăia un tânăr pe nume Porfirie. El era un om bogat și învățat, dar nu era fericit. Simțea că îi lipsește ceva important în viață. Într-o zi, Porfirie a auzit despre un pustnic bătrân care trăia într-o peșteră din apropiere. A mers la el și l-a întrebat: "Părinte, cum pot să găsesc fericirea?" Pustnicul i-a răspuns: "Fericirea nu se găsește în bogății sau în plăceri lumești. Ea se găsește în iubirea de Dumnezeu și în slujirea aproapelui." Porfirie a fost impresionat de cuvintele pustnicului și a decis să-și schimbe viața. A renunțat la bogățiile sale și a început să trăiască în rugăciune și în post. După câțiva ani, Porfirie a fost ales episcop al Gazei. Cetatea Gaza era un loc plin de păgâni și de eretici, dar Porfirie nu s-a temut. El a început să propovăduiască Evanghelia cu mult curaj și a convertit mulți oameni la creștinism. Într-o zi, un mare preot păgân a venit la Porfirie și l-a provocat la dispută. Porfiri...

  Doamne atotputernice și atotîndurate, știu că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară, în peșteră, și ai fost vândut cu treizeci de arginți de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoșii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta rogu-Te să Te milostivești și spre mine, vânzătorul! Primește, Doamne, această smerită rugăciune a mea, căci mă mâhnesc pentru că Te-am întristat și mă amărăsc pentru că Te-am mâniat fără de număr. Spre Tine, preabunule, îmi pun toată nădejdea și cred că Tu, Care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei milostivi și spre mine acum, ca de muncile cele veșnice să mă mântuiești și împărăției Tale să mă învrednicești. Nu Te depărta de la mine, Doamne, ci-mi ajută ca întru toate să fac voia Ta și să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu păcatele mele, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioși în vremea sfintelor Tale patimi, ci ca femeia cea desfrânată să-ți spăl picioarele c...

  12 Și-acum ne zice Domnul, El, Dumnezeul nostru: „La Mine vă întoarceți, cu inimă cu tot, cu post, cu tânguire și plângere adâncă, 13 și inimile sfâșiați-vă, nu hainele! La Domnul să vă'ntoarceți, la Dumnezeul vostru, că-i milostiv și îndurat, și îndelung e răbdător și mult e milostiv și-I pare rău de ce e rău: 14 - O, cine știe [zice El], de nu se va întoarce, de nu se va căi și binecuvântare va lăsa în urmă-i și jertfă și prinos Îi va aduce Domnului, Dumnezeului vostru?...“ 15 Sunați cu glas de trâmbiță'n Sion, postiți un post al sfințeniei, vestiți o prăznuire!; 16 poporul adunați-l, sfințiți-i adunarea și adunați-i laolaltă pe bătrâni, pe pruncii de la țâță adunați-i!, să iasă mirele din așternut și din cămara ei, mireasa! 17 Jos, între tindă și altar, acolo preoții vor plânge, ei, cei ce Domnului slujesc, și-acolo vor grăi: „O, cruță-l, Doamne, pe poporul Tău și nu-Ți da moștenirea spre ocară s'o stăpânească cei păgâni, ca nu cumva să sp...

  Glasul al 4-lea P odobie: Cele de sus căutând... C u preasfințitele tale obiceiuri fiind înfrumusețat, cu haina arhieriei te-ai luminat, preafericite de Dumnezeu insuflate, Sfinte Ierarhe Porfirie și cu înălțările tămăduirilor ești împodobit, rugându-te neîncetat pentru noi toți.

  O , preabunule Părinte Porfirie, cel ce cerți duhurile necurate și dărâmi idolii acestei lumi răzvrătite, noi, smeriții și păcătoșii robii tăi, alergăm la al tău sprijin și la al tău ajutor și cu credință te rugăm: depărtează de la noi toată lucrarea viclenilor demoni și ne mântuiește de dânșii cu rugăciunile tale. Depărtează de la noi toată moleșeala trupului și adormirea sufletului. Îndreptează-ne pe noi pe căi drepte, ca să păzim poruncile ce ni s-au dat nouă și să mărturisim credința dreaptă și adevărată, precum tu însuți ai făcut-o. Precum pe femeia manihee rău ai pedepsit-o, trimite toate duhurile necurate în locuri pustii, departe de oameni și de viețuitoarele lui Dumnezeu. Adu-ți aminte, Sfinte, de cei ce te cinstesc cu dragoste și de toți dreptslăvitorii creștini și cere de la Mântuitorul Hristos mare milă pentru sufletele noastre. Amin.

  Troparul Sfântului Ierarh Porfirie, Episcopul Gazei, glasul al 4-lea: Î ndreptător credinței și chip blândețelor, învățător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte și cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Porfirie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. C ântarea 1, glasul al 8-lea. Irmosul: S ă cântăm Domnului, Celui Ce a povățuit pe poporul Său prin Marea Roșie, cântare de biruință, că S-a preaslăvit. Stih: Sfinte Părinte Porfirie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. A ceastă pomenire purtătoare de lumină a ta, cinstind-o, Fericite Porfirie, roagă-te să mi se dea din cer Strălucirea Cea Purtătoare de Lumină. Stih: Sfinte Părinte Porfirie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. D in scutece cu totul te-ai dat pe tine însuți Domnului și de Dânsul te-ai lipit cu sufletul și cu inima, Mărite Porfirie. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. O morându-ți mai întâi toate patimile...

  Preotul dă obișnuita binecuvântare: B inecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin. Iar dacă nu este preot, se zice: Î n Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin! Apoi Rugăciunile începătoare: Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Î mpărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. S finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. P reasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. D oamne, miluiește. (de 3 ori) Sl...

  Glasul al 4-lea Î ndreptător credinței și chip blândețelor, învățător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte și cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Porfirie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

  G aza este o cetate în Palestina, aproape de latura Egiptului, care de demult a fost dată moștenire fiilor lui Israil, din seminția Iuda; apoi a fost stăpînită de filisteni. De la dînsa luase odată Samson, pe umeri, porțile cele încuiate. Acea cetate era plină de păgînătatea închinătorilor la idoli, deși se întrupase Hristos Dumnezeul nostru și era luminată în parte cu sfînta credință de Sfinții Apostoli și cu propovăduirea episcopilor care au fost după dînșii. Însă cea mai mare parte a ei rătăcea în întunericul închinării idolești, închinîndu-se unui chip cioplit, numit Marnas, precum și Venerei și altor necurați zei elini. De multe ori s-a vărsat într-însa sînge creștinesc, mai ales în vremea urîtorului de Dumnezeu, împăratul Iulian Apostatul. Pentru că atunci pe toți preoții și călugării și pe fecioarele cele sfințite lui Dumnezeu cu nemilostivire i-au ucis necredincioșii. O tiranie și păgînatate ca aceasta se săvîrșea în cetatea Gazei care avea într-însa atît popor, încît n...